Toxine de-ale ciupercilor

Niciodată nu e prea curând să ne (re)amintim, că nu toate ciupercile sunt comestibile.  Ba mai mult, unele sunt chiar letale omului; de aceea vă recomand încă odată precauția și atenția atunci când culegeți ciuperci din flora spontană. În această ordine de idei, mi-am propus ca astăzi să vă prezint cât mai multe substanțe toxice produse sau acumulate de ciuperci și în măsura în care există, să vă prezint și antidoturile acestora...

Aceste intoxicații au fost clasificate de-a lungul anilor în funcție de mai multe criterii; cum ar fi de exemplu natura toxinei, perioada de latență, manifestările ... iar în continuare aș dori să vă prezint o astfel de clasificare pentru cele mai comune toxine.

Toxine protoplasmice

Amatoxina - produsă de ciuperci ca Amanita phalloides, Amanita ocreata, Amanita verna, Amanita bispongera, Conocybe filaris, Galerina autumnalis, Galerina marginata, Galerina venenata, Lepiota castanea, Lepiota helveola, Lepiota subincarnata și alte câteva din aceste genuri, este toxina cea mai devastatoare deoarece de obicei pacientul nu realizează natura intoxicației. În primele 6-48h de la ingerare, toxina acționează asupra fiactului și rinichilor victimei, deteriorând puternic acestea, dar fără ca victima să manifeste vreun simptom vizibil sau disconfort. În următoarele 24h victima manifestă crampe puternice, vărsături și diaree, sete puternică și lipsa urinei; după care urmează o perioadă de aproximativ 24h de acalmie când victima pare să își revină (și de multe ori; din neglijență; pacientul este externat din spital). Însă după această perioadă de acalmie reapar durerile, iar rinichii și ficatul victimei cedează pe rând, putând intervenii moartea în lispsa unei intervenții chirurgicale prompte. Perioada de agonie în aceast stadiu poate dura până la 6 zile și din nefericire, această toxină încă nu are un antidot; rata de deces din cauza acestei intoxicații încă este mare; iar tratamentele folosite sunt doar de sprijin; (folosinduse cu succes în acest sens silibinina, benzil-penicilina sau chiar cărbunele activ).

Orelanina - produsă de ciuperci ca Cortinarius orellanus, Cortinarius rubellus, Cortinarius speciosissimus, Cortinarius splendens, Cortinarius atrovirens, Cortinarius venenosus, Cortinarius gentilis și altele câteva din acest gen; este o altă toxină extrem de periculoasă, deoarece simptomele sale apar după o perioadă foarte mare de latență; perioadă de 2-21 zile în care rinihii suferă leziuni puternice, dar fără disconfort sau manifestări externe. După această perioadă de latență apar simptomele intoxicației, manifestate prin greață, vărsături, letargie, anorexie, urinări frecvente, sete, dureri de cap, frisoane, precum primele semne ale insuficienței renale progresive. Din păcate nici această toxină nu este cunoscută pe deplin, ca atare nu există un antidot nici pentru aceasta. Tratamentul în cazul acestei intoxicații fiind cel standard aplicat insuficienței renale. Distrugerile provocate de toxină nu sunt iremediabile, în schimb recuperarea este de durată. Pentru a se putea interveni în timp util este bine de știut că atât ciuperca cât și țesuturile afectate prezintă o fluorescență trucoaz-albăstrie la expuenerea în lumină UV (ultravioletă).

Giromitrina - (monometilhidrazina) este produsă de ciuperci ca Gyromitra esculenta, Giromitra ambigua, Gyromitra infula, Gyromitra montanum, Gyromitra gigas, Gyromitra fastigiata, Gyromitra californica, Gyromitra sphaerospora, precum alte ciuperci din acest gen și din genurile Helvella, Verpa, Cudonia; chiar și speciile de Morchella. Simpotomele acestei intoxicații apar relativ repede; după o perioadă de latență de 2-12h, victima va manifesta dureri de cap, crampe stomacale, vărsături și diaree; toxina atacând în primul rând ficatul, dar în același timp și celule roșii din sânge, și sistemnul central nervos al victimei. În ciuda toxicității sale rata mortalității datorată intoxicației cu giromitrină  este relativ mică. Ca și substanță chimică, giromitrina este incoloră, cancerigenă, toxică și foarte volatilă. Datorită volatilității sale ridicate, este eliminată de obicei în urma fierberii ciupercii; motiv pentru care aceste ciuperci se consumă în unele părți ale lumii. În stare crudă sau insuficient fierte însă rămân niște ciuperci foarte toxice. Antidot nu există nici în cazul acestor intoxicații, tratamentele sunt doar de sprijin și în acest caz; iar pentru reducerea riscul acestui tip de intoxicații și mai mult, aveți în vedere și natura cancerigenă a acestei toxine (nu se vede din prima dar poate acționa pe ascuns...).

Neurotoxine

Muscarina - produsă de ciuperci ca Clitocybe dealbata și câteva din genul ei, specii de Inocybe (Inocybe geophylla, Inocybe fastigiata), specii de Omphalotus, precum câteva specii de Boletus cu pori roșiatici. Simptomele acestei intoxicații se manifestă în circa 15-30 minute de la ingerare prin transpirație abundentă, salivare și lăcrimare. În cazuri de supradoză, pot să apară și crampe puternice, dureri de cap, diaree, tulburări de vedere sau dificultăți respiratorii. Dar efectele intoxicației sunt trecătoare și după aproximativ 2 ore dispar de la sine, iar după 24h organismul este refăcut complet. Cazurile de deces sunt rare și sunt rezultatul complicațiilor respiratorii sau cardiace, decât al toxinei propriu zise. Antidot pentru această toxină este atropina, care se va administra doar sub supraveghere medicală. Ca și măsură de siguranță suplimentară, putem aminti sensibilitatea deosebită a câinilor față de această toxină.

Acidul ibotenic, Muscimolul și similare - produse de ciuperci ca Amanita muscaria, Amanita pantherina, Amanita gemmata, Amanita multisquamosa, Amanita frostiana, Amanita renulata, Amanita strobiliformis, Tricholoma muscarium și similare. Ambele toxine au cam aceleași efecte, cu diferența că muscimolul e de aproximativ 5 ori mai puternică decât acidul ibotenic. Simptomele unei astfel de intoxicații apar în 1-2 ore de la ingerare și se manifestă prin somnolență și amețeli, urmate de perioade de hiperactivitate, excitabilitate, halucinații și delir. Aceste perioade variază ca și durată, dar fiecare nou ciclu este tot mai estompat și dispar complet în 12-24 de ore, victima putând experimenta și perioade scurte de somn profund, similare cu coma, În astfel de cazuri nu este indicat nici un alt tratament, se recomandă așteptarea ca victima să își revină de la sine, altfel tratamentele invazive doar vor înrăutăți situatia. Decesul datorat acestei intoxicații este foarte rar, iar folosirea antropinei ca și antidot este interzisă de-a dreptul. Antropina având aceleași manifestări ca și acidul ibotenic și muscimolul și doar va înrăutății starea victimei.Căinii și în special pisicile au o sensibilitate mare față de aceste substanțe.

Psilocibina, Psilocina, Baeocistina și similare -  produse de ciuperci ca Psilocybe cyanescens, Psilocybe stuntzii, Psilocybe cubensis, Psilocybe semilanceata; psilocybe mexicana și altele circa 20 de specii din genul Psilocybe, precum specii de Panaeolus (Panaeolus cyanescens, Panaeolus subbalteatus), Gymnopilus spectabilis, câteva specii de Mycena, Pluteus, Conocybe (Conocybe cyanopus), Copelandia și Inocybe. Aceste substanțe afectează sistemul serotonergic din creier și produc simptome similare intoxicației cu alcol, care se manifestă după circa 60 minute de la ingerare și trec de la sine în circa 4-6 ore. Efectele intoxicației sunt mai mult psihologice și de percepție, inclusiv emoționale; halucinații. Comparativ cu intoxicațiile cu acid ibotenic, acestea se caracterizează prin lipsa stării de somnolență sau a comei manifestate în cazul acidului ibotenic. Ca și antidot putem aminti triptofanul, care are efect ameliorator în acest caz. Greața și vărsăturile asociate uneori acestei intoxicații sunt greșite, ele sunt efectul altor substanțe produse sau cumulate de ciuperca consumată. Acest tip de intoxicație nu duce la deces.

Iritații gastrointestinale

Coprina - produsă de ciuperci ca Coprinopsis atramentaria, Coprinopsis insignis, Coprinopsis quadrifidus, Coprinopsis variegatus, Clitocybe clavipes. Ciuperci care în mod normal sunt comestibile, pot provoca reacții alergice în prezența alcolului;  aminoacidul produs de ciupercă, coprina, este transformată în ciclopropanină de către organismul uman, care va inhiba ALDH-ul (asta în sine este inofensiv organismului uman); dar în reacție cu alcolul care actualmente nu va mai putea fi metabolizat de către organism; într-un interval de la 5 minute până la 120 ore după consumarea coprinei, va provoca dureri de cap, greață, vărsături, furnicături ale membrelor, oboseală musculară, salivație precum tulburări cardiovasculare (tahicardie) ce vor dura circa 2-3 ore, ca apoi să treacă de la sine.

Arabitolul - produsă de ciuperci ca Pleurotus ostreatus, Hygrophoropsis aurantiaca, speciile de Suillus; este un compus organic, un alcol pe bază de zaharuri, care poate să nu se manifeste deloc sau poate cauza iritații gastrointestinale persoanelor sensibile.

Bolesatina - este o glicoproteină produsă de Boletus satanas, iar intoxicația cu acestă substanță se manifestă mai ales dacă ciuperca este consumată în stare crudă; manifestându-se prin iritații gastrointestinale și vărsături pe o perioadă de circa 6 ore. Bolesatina afectează buna funcționare a rinichilor și inhibă sintetizarea proteinelor, cauzând tromboze.

Alte iritații gastrointestinale induse de alcool pot apărea în cazul consumului ciupercilor Coprinus comatus, Boletus luridus, Pholiota squarrosa, Armillaria mellea, Pleurotus ostreatus, Boletus edulis și altele. Aceste intoxicații se pot manifesta pe durata a circa 5 ore de "agonie" în cazul persoanelor sensibile sau nu se vor manifesta deloc la alții, și comparativ cu intoxicația cu coprina, nu implică, tahicardie, transpirații ... Vor trece deasemenea de la sine.

Iritații gastrointestinale mai pot fi date de numeroase alte specii de ciuperci, printre care amintesc  speciile Chlorophyllum molybdites (generează iritații gastrointestinale acute), Entoloma lividum, Entoloma sinuatum, Entoloma nidurosum (cauzează iritații gastrointestinale severe după 20 minute - 4 ore de la ingestie), Tricholoma pardinum, Tricholoma tigrinum (iritații gastrointestinale după circa 15 minue - 2 ore și care pot dura 4-6 zile), Hypholoma fasciculare (poate cauza iritații gastrointestinale, iar consumul în cantitate mare poate duce la paralizie sau chiar deces), Hebeloma crustuliniform (iritații gastrointestinale asociate cu grețuri și vărsături), Omphalotus illudens, Paxillus involutus, Russula emetica (provoacă vărsături), Verpa bohemica, Agaricus arvensis, Agaricus xanthodermus (poate provoca vărsături și diaree), Boletus piperatus, Laetiporus sulphureus, Gomphus floccosus, Ramaria gelatinosa (poate cauza indigestie persoanelor sensibile); intoxicații ce pot sau nu să prezinte simptome de greață, vărsături sau crampe stomacale. Acest tip de intoxicație este caracterizate de timpul foarte scurt până la manifestare (la câteva minute de la ingerare) însă efectele lor pot dura chiar și câteva zile la rând. Nu duc la deces însă sunt neplăcute. În cazul acestor intoxicații se recomandă consumul de lichide pentru a se evite deshidratarea victimei.

Alte intoxicații

Ergotamina - produsă de speciile de ciuperci din genul Claviceps (Claviceps purpurea); care este un alcaloid ce odată ajuns în organismul uman (sau al mamiferelor) va ataca sistemul vascular al acestora, putând cauza pierderea membrelor sau chiar moartea victimei. Intoxicațiile cu acest alcaloid se manifestă prin senzații puternice de arsură în membre, cauzate de contracție vaselor de sânge și dificultatea circulației sângelui în acestea. În unele cazuri această manifestare este însoțită și de halucinații, convulsii, grețuri sau chiar leșin; putând duce la deces. În zilele noastre însă culturile sunt controlate prin fungicide, iar intoxicațiile de această natură sunt foarte izolate.

Allenic Norleucina - produsă de ciuperci ca Amanita smithiana, Amanita proxima, Amanita pseudoporphyria, este un acid ce provoacă intoxicații similare ca și manifestări cu orelanina, dar al cărei efecte sunt mult mai rapide; manifestările intoxicației apar după 4-11 ore de la ingestie și se manifestă prin iritații gastrointestinale, anxietate, crampe, frisoane, dezorientare... care în final duc la insuficiență renală. Nu are antidot, tratamentele sunt doar de sprijin, de aceea în caz de intoxicație se apelează de urgență la ajutor medical calificat.

Toxine necunoscute - cunoaștem foarte puține despre toxinele produse de către ciuperci, de aceea vă recomand încă odată, nu experimentați cu specii ale căror comestibilitate a fost pusă sub semnul întrebării. Unul din exemplele cele mai bune este cazul ciupercii Paxillus involutus, care până nu demult a fost considerată comestibilă, dar această ciupercă produce un antigen care stimulează autoimunitatea și are ca efect ca celulele roșii din sânge să fie considerate corpuri străine de către organism și ca atare organuismul să caute să le distrugă. Din nefericire intoxicația nu se manifestă imediat și are efect cumulativ de-a lungul anilor, observânduse o anemie hemolitică la persoanele ce suferă de astfel de intoxicații. Simptome vizibile vor apărea doar după consumarea în mod repetat a ciupercii și se vor manifesta prin vărsături, diaree, dureri abdominale, enterogastrite; asociate cu o tensiune arterială scăzută... ceea ce vor declanșa disfuncționalități la nivelul intestinelor subțiri, pentru ca în final să ducă la insuficiență renală. Nu se cunoaște vreun antidot acestei "intoxicații", iar tratamentele deasemeni sunt doar de sprijin și monitorizare. S-au observat însă rezultate benefice pentru recuperare în cazul uzului de corticosteroizi.

Toxine necunoscute - un alt exemplu tot atât de celebru ca și cel precedent, este în cazul ciupercii Tricholoma equestre, a cărei toxină atacă țesuturile mușchilor, eliberând mioglobina și ducând la rabdomioliză. Simptomele unei astfel de intoxicații apar după 4-14 zile de la consumul repetat al ciupercii și se manifestă prin oboseală musculară și urină maronie; uneori fiind prezentă și durerea musculară, greața sau sudoarea. Poate cauza deasemenea insuficiență renală.

Intoxicații pot să mai apară din diverse motive: datorită insecticidelor și ierbicidelor folosite în zona din care sau cules ciupercile. În urma bioacumulării metalelor grele din diferitele zone contaminate (mercur, plumb, seleniu, arsen ... și care la urma urmei au antidot, în general penicilamina). Și nu în ultimul rând datorită toxi-infecțiilor alimentare ca urmare a consumului de alimente stricate (de obicei se recunosc ușor aceste alimente, datorită mirosului, a vâscozității sau a altor elemente asemănătoare).

Bine-nțeles, nu pot încheia fără să vă amintesc de "toxi-infecția" cu răspândirea cea mai mare: consumul excesiv care va genera indigestie. Ciupercile au un conținut mare de fibre, iar consumul fără măsură va genera indigestie, care de multe ori este diagnosticat în grabă ca fiind intoxicație cu ciuperci și va genera panică. De aceea înainte de a pune orice diagnostic trebuie să analizăm atent simptomele și abia după aceea să acționăm în cunoștiință de cauză.

Nu uitați că anual se înregistrează circa 800 de specii noi de ciuperci; că este imposibil să le cunoaștem pe toate; de aceea cel mai bun "antidot" este precauția. Nu culegeți și nu consumați ciuperci pe care nu le cunoașteți 100%.