16 fatalitati

Iluzie de craniu
M-am tot gandit ce titlu sa aleg ca sa fie ceva care sare in vedere, dar sa nici nu infricoseze; sa fie ceva de luat in seama si tinut tot timpul la vedere. Sa-mi raspundeti voi daca am reusit asta. In lume; si includ totul aici; earul apa, solul ... orice mediu la care va puteti gandi; creaza conditii propice vreunei specii de ciuperci. Actualmente sunt catalogate in lume peste 100.000 de specii de ciuperci, si cred ca nu gresesc daca spun ca dintre acestea peste 5.000 sunt ciuperci superioare pe care le putem admira cu totii; iar o "mica" parte dintre ele sunt otravitoare. Totusi doar cateva ne omoara. Care dintre ele?

Numim otravitoare ciupercile care ne altereaza starea psihica si/sau fizica (sanatatea). Dar dintre multele ciuperci otravitoare, doar cateva sunt intr-adevar periculoase si pot provoca decesul, restul pot crea diferite stari care trec mai mult sau mai putin de la sine (transpiratii, frisoane, dureri de cap sau dureri generale, diaree ...). Haideti sa le vedem pe cele mai periculoase si pe care le regasim si in Europa si inclusiv pe la noi in tara si poarta un risc mare de deces in caz de consumatie:

Buretele viperei
Amanita phalloides (Buretele viperei), este ciuperca care provoaca cele mai multe decese. Este si va fi tot timpul in topul ciupercilor prezentate de catre mine; pentru a ne familiariza cat mai bine cu ea si a o evita inca din padure. Ciuperca alba, cu inel alb si bulb pronuntat tot de culoare alba, cu palaria ce poate fi in diferite nuante de alb-galbui-verzui-cafeniu. Daca gasiti astfel de ciuperci, acordati-le cateva clipe pentru identificarea corecta.

Amanita verna (Buretele primavaratic), se poate confunda cu buretele viperei, dar nu o consider o confuzie periculoasa atata timp cat ambele sunt otravitoare si de ocolit. Diferenta intre cele doua consta in faptul ca buretele primavaratic este mult mai timpuriu si fata de buretele viperei are palaria totdeauna de culoare alba. Ataca ficatul ca si buretele viperei sau alti bureti din aceasi familie.
Ingerul mortii
Amanita virosa (Ingerul mortii) este o alta ciuperca din familia Amanitaceae-lor, pe care occidentalii il denumesc simplu Imgerul mortii, deoarece este la fel de letala ca si buretele viperei. O regasim in paduri de foioase sau rasinoase si constituie un real pericol deoarece se poate confunda mai ales cand inca este tanar cu specii ca Champignoanele: Agaricus arvensis, Agaricus campestris sau chiar specii de Lycoperdon.
Focul sacru
Claviceps purpurea (Focul sacru), este o ciuperca care ataca recoltele de cereale: grau, secara, orz, ovaz ... Otravirea cu aceasta ciuperca cauzeaza ergotism, si este denumit Focul sacru pentru ca odata infectata cultura, este compromisa total; in trecut se lupta impotriva ei incinerand culturile infectate. In evul mediu a cauzat adevarate epidemii, iar azi luptam contra ei utilizand fungicide.
Palnioara alba
Clitocybe dealbata (Palnioara de fildes), dupa cum spune si denumirea, culoarea acestei ciuperci aduce cu culorea fildesului, dar deasemenea este o ciuperca otravitoare, otrava sa atacand in primul rand sistemul central nervos al organismului. Una din simptomele cele mai pronuntate este transpiratia abundenta. O regasim in zonele cu iarba, pe pasuni, parcuri sau gradini, unde creste pe timpul verii si toamna.

Champignonul fals
Clitocybe rivulosa (Buretii falsi), cu acelasi efect si manifestare ca precedenta. Creste in acelasi habitat cu iarba si deoarece se poate confunda cu Buretii de roua, constituie un pericol pentru ciupercarii incepatori. Printre elementele care o disting fata de bureti de roua este mirosul usor fainos si culoarea lamelelor care ramane de un galbui-albicios deschis.
Cortinarius gentilis (Buretele delicat), chiar daca poarta numele de delicat, nu este deloc delicat atunci cand iti ataca rinichiul, ca de altfel mai toate suratele ei din aceasta familie. Creste in padurile de conifere si seamana destuld e mult cu Palaria nebunului. Palaria de culoare galbui-maroniu-ruginie iar cand este taiata are un usor miros ca de patrunjel.

Palaria nebunului
Cortinarius orellanus (Palaria nebunului), are o extindere mai larga ca si precedenta deoarece o putem intilni si in padurile de foioase. Contine orellanina; rezistenta si la agentul termic; care actioneaza foarte tarziu de la consumatie si din acest motiv este greu de identificat. Caracteristice sunt palaria portocaliu-maonie, piciorul plin de firisoare ca si panza de paianjen, sporii de culoare ruginie, mirosul ca de ridiche si gustul dulceag.
Buretele mortii
Cortinarius rubellus (Buretele mortii), creste doar in Europa de nord, dar fiind o specie Europeana il includ in aceasta lista ca fiind bine de cunoscut. Occidentalii ii spun Deadly webcap, de unde mi-am permis sa il traduc mot à mot. Prezinta caracteristici generale comune multor ciupeci si din acest motiv uneori este greu de identificat. In totdeauna sa fim atenti la ciupercile din aceasta familie la "panza de paianjen" de pe piciorul ciupercii.

Gheba de brad
Galerina marginata (Gheba de brad), cu toate ca nu este gheba, se seamana foarte mult cu aceasta, dar cu diferenta ca nu creste decat in jurul coniferelor, palaria este neteda si nu prezinta acei solzi care exista in cazul Ghebei care pot trece cu varsta. Alte semne distinctive sunt dimensiunea mica a palariei, piciorul fara solzi si mirosul fainos. Toxina ei ataca ficatul.
Zbarciogul gras
Gyromitra esculenta (Zbarciogul gras), se poate confunda usor cu zbarciogii adevarati (Morchella spp.), dar pe cand acestia prezinta o singura cavitate interna, zbarciogul gras va prezenta multe camere albicioase. Toxina ei este gyromitrina care afecteaza grav ficatul. Este des intilnita si pe la noi, deci acordati atentia necesara identificarii corecte.

Buretele caramiziu
Inocybe erubescens (Buretele caramiziu) este o alta ciuperca a carei toxina ataca sistemul nervos, ca de altfel si toxina suratelor ei din familia Inocybe datorita continutului de muscarina. O vom gasi primavara tarziu si vara in padurile de foioase, cu precadere in padurile de fag.Usor de recunoscut dupa palaria fibroasa ce se coloreaza in caramiziu odata cu inaintarea in varsta a ciupercii.

Buretele serpesc rosiatic
Lepiota brunneoincarnata (Buretele serpesc maroniu) contine amatoxina ce ataca ficatul iar ca si ciuperca seamana mult cu Palaria sarpelui, dar este de dimensiuni mult mai mici si prezinta o culoare maronie sau rosiatica atunci cand este feliata. O gasim din primavara pina toamna tarziu atat la liziera padurilor cat si in gradini, parcuri, livezi ...

Buretele serpesc castaniu
Lepiota castanea (Buretele serpesc castaniu) este o alta  ciuperca din familia Palariei sarpelui, tot toxica si ea si deasemeni de dimensiuni mici. Ca si distributie prefera padurile de conifere, iar printre caracteristicile specifice enumeram solzi de culoarea castanei si carnea care se oxideaza tot in maroniu. Dar fiind o ciuperca rara, probabilitatea sa o intilnim este destul de mica.

Buretele serpesc rosiatic
Lepiota helveola (Buretele serpesc rosiatic), ca is in cazul celorlalte lepiote, caracteristica este dimensiunea mica. Culoarea rosiatica a palariei este un alt semn care ne atrage atentia ca nu este Palaria sarpelui comestibila pe care o cautam. Este o specie rara pe care o vom gasi doar toamna, dar asta nu-i reduce periculozitatea. Sa fim atenti la detalii in totdeauna

Pleurocybella porrigens (Aripi de inger), pe cat de frumos numele pe atat de periculoasa ciuperca. Ciuperca saprophita pe lemnul mort de conifere, seamana cu ciupercile pleurotus. Toxina ei vizeaza si ea tot ficatul., iar pana prin 2011 s-a crezut ca este comestibila; dar cazuri recente de deces au demonstrat ca este vorba totusi de o ciuperca foarte otravitoare care actioneaza la fel ca si cortinarius orellanus in timp indelungat.


Cu toate ca am insirat doar 16 ciuperci de "temut", mai exista si altele care pot provoca deces daca sunt consumati fara control si interventie neadecvata; astfel ciuperci implicate in decese sunt si ciupercile: Amanita muscaria, Entoloma sinuatum, Lactarius torminosus, Paxillus involutus, Tricholoma equestre. Important este sa le recunoastem si sa nu le aducem acasa de bune, astfel nu riscam nimic si iesirea la cules de ciuperci va fi chiar o placere.

10 comentarii :

  1. Of,of si eu care credeam ca iasca indiferent de numele pe care-l poarta este comestibila in stadiu tanar.Decand am gasit si consumat "puiul padurii",sotul meu sta cu ochii pe copaci.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. leatiporus sulphureus am gasit in prcul central din cluj in aceasta toamna destul de des (uneori altii mi-au luat-o inainte), am pus si eu ca si muratura, dar de incercat inca nu le-am incercat

      Ștergere
  2. Lepiota helveola e de dimensiuni mici,dar cum e inelul?E fix pe picior sau mobil ca la lepiotele comestibile?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. dimensiunile intr-adevar sunt mici comparativ cu palaria sarpelui, dar inelul este identic, la urma urmei fac parte din aceasi familie

      Ștergere
  3. Oare daca ai colesterolul ridicat si deci vasele de sange si alte celule pot fi impregnate cu colesterol toxina are efecte mai scazute sau deloc? Am mancat niste ciuperci cam ciudatele si nu am nici un afect!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu sunt medic sau specialist in domeniu; nu stiu cum esti afectat daca ai sau nu nivelul de colesterol ridicat in organism.

      Ștergere
  4. Nici o problema! Era o idee! Care cred ca ar putea fi luata in vedere, oricum am inteles ca intoxicatiile se manifesta diferit la pers diferite si ma gandesc ca "exista o explicatie" nu putem decat aa asteptam viitoare explicatii si testari de specialitate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. aveti dreptate si sigur vom afla candva despre astfel de aspecte

      Ștergere