Palaria nebunului (Cortinarius orellanus)

Cortinarius orellanus

Sa fie limba Romana atat de saraca incat sa fim nevoiti a ne limita la "ras-utilizarea" a doua cuvinte atunci cand vine vorba de cuperci; si anume: ciuperca si burete? Citesc despre ciuperci de peste 5 ani in 3 limbi, dintre care una este Romana (si uneori mai traduc din inca 6-7), dar singura, limba Romana este aceea care "inca" nu si-a gasit denumiri proprii pentru familiile de ciuperci. Pe mine ma revolta cand si cele cateva denumiri existente in limba Romana incep cu Ciuperca sau cu Burete.

De exemplu engelzii: pentru Cortinarius au webcap, pentru Rusulla au brittlegills, pentru Hygrocybe au waxcap si asa mai departe; rusii, cehii, polonezii, francezii, spaniolii, nemtii, italienii, ungurii chiar si bulgarii la fel. Aceste denumiri descriu deja ciuperca din clipa in care o gasim, urmand doar sa o identificam printre suratele ei. Toate aceste denumiri fac referire la caracteristicile ciupercii, nu sunt denumiri doar sa fie. In schimb noi ne limitam la cele doua mai sus mentionate cu atat mai mult cu cat aceste ciuperci nu ne sunt straine, cresc pe teritoriul tarii noastre si le putem intilni de fiecare data cand iesim la cules de ciuperci. Ca sa citez cronicarii nostrii atat de populari: "Rusinica" sa ne fie.

 

Ciuperca aleasa pentru azi este una otravitoare: Palaria nebunului (Cortinarius orellanus); negasind denumirea sa populara mi-am permis (din nou) sa o denumesc eu; Palaria nebunului; oarecum dupa englezescul: Fool's webcap, ceea ce cred ca i se potriveste mai bine decat Ciuperca sau Buretele XXX. De ce tocmai acesta ciuperca? Pentru ca este mortal otravitoare si este la fel de important sa o cunoastem ca si Buretele viperei. Substanta sa activa orellanina ataca rinichii si este o toxina rezistenta si activa chiar si dupa fierberea ciupercilor; iar toxina este retinuta si acumulata perioada lunga in organism. Simptomele unei astfel de otraviri apar tarziu, intre 3 si pina la 21 de zile de la consum si se manifesta prin: dureri de cap sau generale, tulburari gastrointestinale, sete continua, frisoane. Datorita efectului foarte intarziat a fost greu de identificat aceasta ciuperca ca fiind una otravitoare si din acest motiv pina nu demult era considerata comestibila; studiile recente insa au demonstrat ca este o ciuperca mortla otravitoare si e bine sa o cunoastem si sa o ocolim.

Galbiori  (stanga) / Palaria nebunului (dreapta)

Poate fi usor confundata cu alte specii de Cortinariaceae de culoare rosietica dar pericolul real il constituie nu confundarea ei cu alte specii de Cortinariaceae, ci confundarea sa cu Galbiorii (Chantarellus cibarius) si introducerea sa in circuitul alimentar. Ciupercile nu incearca sa ne insele, noi le culegem si nu acordam atentie caracteristicilor; de aceea fiti atenti in totdeauna ce culegeti si puneti pe masa.

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

Caracterrizarea ciuperii  Cortinarius orellanus:

Palaria de 3-9 cm, la inceput globuloasa-convexa, apoi treptat devine plata, de culoare ruginie, cu nuante roscate, cu aspect catifelat si uscat din cauza numerosilor solzisori care o acopera; in partea centrala are un gurgui nu prea proeminent, foarte amplu si adancit in mijloc. La deplina maturitate, marginea tinde sa se crape adanc. Coloritul palariei variaza de la rosu-portocaliu la brun-roscat.

Lamele sunt mult distantate intre ele, relativ carnoase si alternate cu semi-lamele.

Piciorul are 4-8 cm, este neted, foarte dens si plin in interior, cilindric sau curbat, putin subtiat la baza. Initial galben si treptat se coloreaza in nuante ruginii.

Carnea este galben-maronie, cu un miros slab caracteristic de ridiche si gust dulceag. 

Distributia: este o specie tipic Europeana, destul de rar intalnita in padurile de foioase, pe terenuri bogate in siliciu, raspindirea mai mare avand-o in sudul si estul Europei, se va dezvolta la sfarsitul verii si toamna. 

Imaginea am preluat-o de aici: Cortinarius orellanus