Aripi de înger (Pleurocybella porrigens)

Aripi_de_înger_Pleurocybella_porrigens
Pleurocybella porigens
Aripi de înger (Pleurocybella porrigens), este o ciupercă ... cu "chip de înger și comportament de demon"?!... Dar aș face o mică paranteză întrebându-vă dacă sunteți credincioși.  Și indiferent de răspunsul vostru, v-aș întreba care este diferența între un înger și un demon? Cum i-ați recunoaște? Îngerii sunt "îmbrăcați" în totdeauna în alb și demonii în roșu sau negru? Credeți că un astfel de criteriu este edificator? Cartea noastră cea mai ...

respectată și în același timp controversată este Biblia; care la urma urmei este o colecție de lecții despre viață. Dar aceași carte ne vorbește și despre îngeri și demoni, subliniind la un moment dat cum că demonii sunt niște îngeri decăzuți. Și atunci mă întorc la întrebarea mea: cum deosebiți îngerii de demoni? Prin aspect? Nu cred, deoarece și demonii ca foști "îngeri" vor arată la fel ca "îngerii". (Încep să devin confuz?). Ca atare diferențele trebuie să fie de altă natură și nu de aspect. Ce ziceți de comportament/manifestare, ar fi un criteriu mai pe măsură?

Și acum; astea fiind lămurite să revenim la ciuperca noasră, care este o ciupercă foarte răspândită în emisfera nordică (America, Europa, Asia) și până nu demult a fost considerată o ciupercă comestibilă. Ce i-a schimbat acest statut? Anul 2004. An care pentru Japonia a fost unul foarte important în cea ce privește sezonul ciupercăresc, deoarece ploile abundente de toamnă au sosit mai repede, ducând la o "explozie de ciuperci" cum s-a mai întâlnit până atunci în Japonia. Iar ciupercile Sugihiratake (Pleurocybella porigens) au cunoscut dimensiuni ce n-au mai fost egalate până și de atunci (mari cât palma).

Dar abundența de Aripi de înger a adus cu ea și efectele negative necunoscute până atunci. 59 de persoane din districte diferite ale Japoniei s-au îmbolnăvit și au manifestat encefalopatie acută, iar dintre aceștia 17 persoane au decedat. Vârsta medie a celor decedați a fost de 70 de ani; precum autopsiile au dezvăluit probleme renale la aceștia. A fost primul caz de astfel de intoxicare, după care a urmat iarăși o perioadă de liniște, pentru ca în 2009 să se înregistreze încă un caz în condiții similare, adică vârstă relativ înaintată, probleme renale...

Agentul toxic responsabil de aceste otrăviri nu a putut fi identificat multă vreme; pentru ca în 2011 să apară un articol internațional (Angewandte Chemie International Edition (Wakimoto et al, 2011)) în care se susține identificare unui aminoacid rar și foarte instabil, numit Pleurocybellaziridine și care ar fi responsabil de intoxicațiile ce au cauzat decesele din 2004 respectiv 2009. Dar și în acest articol se subliniază "incertitudinea". Deocamdată nu se cunoaște cu siguranță ce toxină este responsabilă de intoxicațiile cauzate; se speculează cum că puteau fi ploile abundente și condițiile neobișnuite din toamna lui 2004 responsabile de acumularea  de toxine la un nivel letal în aceste ciuperci, sau cantitatea neobișnuit de mare a ciupercilor consumate, sau bolile renale existente ale persoanelor decedate, ar putea fi orice ...

Cum se manifestă această intoxicație? Primele semne apar abia după 13-18 zile de la consumarea ciupercii, (motiv pentru care identificare sa este foarte dificilă, și probabil din acest motiv s-a considerat a fi comestibilă până în 2004) și se manifestă prin tremurat, "slăbiciunea" extremităților, tulburări de conștiință și crize, însoțite în totdeauna de febră mare. În primele 3-8 zile ale manifestării, creierul suferă leziuni în cortexul cerebral pentru ca moartea să poată surveni după ziua a 10-a de la începerea convulsiilor.

Denis R. Benjamin autorul cărții Mushroom Poisons and  Panaceas, precum Kate Mohatt, expertă și dânsa în domeniu; ambii admit această ciupercă a fi otrăvitoare, dar în același timp nu descurajează nici consumul ei, atrăgând însă atenția asupra faptului de a fi consumată doar în cantități mici (cel mult moderate) și doar de către persoane care nu suferă de vreo boală renală. Cum veți opta voi? Este doar alegerea voastră; eu personal voi rămâne la părerea domnului Denis R. Benjamin, pe care citându-l aș spune "ciuperca este prea măruntă, neînsemnată, greu de păstrat curată și la urma urmei nici nu prezintă vreun gust deosebit" ca atare, dacă o voi întâlni vreodată, o voi admira dar evita a o consuma.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII













Caracterizarea ciupercii Pleurocybella porigens:
Pălăria: de 2-10cm în formă de petală, limbă sau evantai, cu marginea răsfrăntă și care pe măsura dezvoltări se poate fi vălurit sau lobat, precum distorsionat din cauza "presinunii" coloniei. Cuticula este netedă și albă sau albicios-gălbuie.
Lamele: sunt albe ca de fildeș, decurente către pinctul de fixare a ciuperci pe lemn, înghesuite. Spori de culoare albă.
Piciorul: este lateral, asta dacă putem numi picior, mai degrabă lipsește.
Carnea: albă, subțire, moale în tinerețe, "cauciucat" în cazul ciupercii trecute. Cu miros și gust de "ciupercă", dara fără a fi caracteristice.
Distribuția: specie saprofită pe lemnul de conifere, în speță pe cucută (tsugae sp.), cește solitar sau în grup pe lemnul mort de rășinoase. O întâlnim în zona de deal și munte din august până în octombrie.
Comestibilitatea: otrăvitoare
Sinonime: Pleurotus porrigens, Phyllotus porrigens, Dendrosarcus porrigens, Pleurotellus porrigens, and Nothopanus porrigens.

4 comentarii :

  1. Aripi de înger! :) Frumoasă denumire! Demult, am citit pe undeva că aripile de înger puteau aduce moartea! :)

    RăspundețiȘtergere