Zbârciogul gras (Gyromitra esculenta)

Gyromitra esculenta

Zbârciogul gras (Gyromitra esculenta) este o ciupercă despre care v-am mai amintit de câteva ori, tocmai pentru că necesită o atenție deosebită atât începătorilor care îl pot confunda cu zbârciogii adevărati (Morchella spp) cât și celor profesioniști care ignoră faptul că este totuși o ciupercă otrăvitoare...

Băieților în totdeauna le-au plăcut mașinuțele, avioanele, rachetele ..., cu toții ne-am jucat cu așa ceva în copilărie, iar o parte dintre noi am visat chiar la mai mult. Unii au reușit să își împlinească acest vis, alții au rămas doar cu visele. Și păstrând această idee de a ne juca cu rachele v-aș întreba cum că: știați că rachetele zboară datorită acestei ciuperci? Aveți dreptate, exagerez un pic, dar în același timp sunt aproape de adevăr, deoarece această ciupercă produce giromitrină (de unde și numele) care se descompune într-un produs chimic foarte toxic și volatil monometilhidrazină; iar aceasta a fost folosit în trecut ca și combustibil la rachete.

În Europa de Est și de Nord această ciupercă încă se consumă în cantități însemnate în ciuda faptului că este toxică. Cei ce practică acest "sport extrem" fierb ciuperca cel puțin în două ape înainte de a o consuma, dar chiar și așa nu garantează nimeni pentru comestibilitatea sa 100%. Simptomele otrăvirii apar în decurs de 6-12 ore și se manifestă prin: greaţă, vomă şi diaree, urmate de icter, afecţiuni ale ficatului şi rinichilor şi, în final, chiar dacă destul de rar, comă şi moarte. În stare crudă, este foarte otrăvitoare dar după fierbere capătă un gust destul de plăcut, cu toate că toxinele sale par a se descompune în produși volatili dacă sunt tratați termic, nu recomand nimănui aceste experimentări.

Poate fi confundată cu alte surate ale ei, în special Gyromitra gigas (zbârciogul uriaş), mai deschis la culoare şi dar la fel de periculos.O altă caracteristică ce o diferențiază de restul Gyromitrelor este piciorul mai puțin robust în comparație cu pălăria, care la celelalte specii este vizibil mai mare. Această ciupercă în sezon secetos se poate deshidrata și rezista vreme foarte îndelungată, putând crea impresia cum că ar fi apărut chiar pe timpul verii.

Ironia sorții face ca aceasta ciupercă să poarte numele de "esculenta" ceea ce înseamnă comestibil.

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

Caracterizarea ciupercii Gyromitra esculenta:

Pălăria este de 3-12 cm, goală în interior, de formă neregulată şi deseori împărţită în mai mulţi lobi, are numeroase cute întortocheate care o fac să semene cu un creier. Marginea este aderentă la picior. Coloritul pălăriei poate varia între brun-gălbui şi brun-roşcat. Spori de culoare cream.

Piciorul de  3-9 cm. Acesta este gol în interior, este bont, acoperit cu negi şi cu nervuri longitudinale, destul de îngroşat la bază şi cu suprafaţa flocoasă. Piciorul la început este albicios apoi capătă nuanţe de roz din ce în ce mai evidente.

Carnea este foarte fragilă şi apoasă, cu aspect cerat şi cu gust şi miros slab dar plăcut.

Distribuția: Specie saprofită cu tendințte micorhize, creşte solitară sau în grupuri pe solurile nisipoase, în special prin pădurile de conifere, la munte. Este o specie de primăvară care apare din aprilie până în mai, câteodată până în iunie.

Comestibilitatea: otrăvitoare.