Inonotus obliquus by A. W. Featherstone |
Nu știu de ce, dar denumirea acestei ciuperci (Inonotus) mă face invariabil să mă gândesc la Inorog(us)-ul atât de visat în copilărie; iar dacă mă uit și la poza de alături, nici nu îmi este greu să îmi imaginez cornul inorogului. Oups, dar tocmai sună ceasul și trebuie să mă trezesc, gata cu visarea ... o lăsăm pe altă dată. Cu ochii (mintea) deschiși(ă), acest corn dispare încet; parcă mistuit de un foc ascuns; lăsând în urmă doar cărbunele mut, care și-a pierdut povestea ...
Și atunci mă revolt din nou; din nou și pentru toate ... pentru povestea pierdută, pentru "lenea" poporului Român, pentru mândria lui ... da, suntem mult prea mândrii, chiar într-atât de mândrii, încât uităm să valorificăm motivul mândriei noastre (le știți și voi bine, nu trebuie să vă dau exemple). Preferăm să facă alții, ceea ce ne-ar fi adus și nouă un beneficiu (recunosc că nu fac excepție nici eu). Mă revolt și în cazul acestei ciuperci ... chiar nu avem o denumire din străbuni pentru aceasta? Chiar trebuie să adoptăm ceea ce ne 'lasă" alții? Folosim denumirea de Chaga (Inonotus obliquus), dar aceasta vine din rusă 'чага' și e doar o adaptare fără nici o însemnătate pentru noi.
Denumirea sa oficială este Inonotus obliquus. denumirea de Inonotus practic se compune din două cuvinte: ino- un prefix cu însemnătatea de fibros și ot cu sensul de ureche, unde terminația de -us, va latiniza substantivul. Epitetul de obliquus este mult mai direct și are însemnătatea de oblic, înclinat. Ca atare dacă ar fi să traducem denumirea științifică pentru această ciupercă, am avea: Urechea oblică fibroasă. Iar cum Chaga nu-mi sună nicicum iar Urechea oblică fibroasă, este deasemenea exagerată; mă voi referi la această ciupercă tot cu o denumire împrumutată dar care m-i se pare mult mai adecvată: Clinker polypore, unde clinker înseamnă zgură, iar cum această ciuperă parazitează în special mesteacănul, consider că denumirea sa cea mai bună ar fi: Zgura mesteacănului.
Chaga supplements |
Ciuperca este cu atât mai interesantă cu cât este foarte rar întâlnită în forma sa fertilă. De obicei o întâlnim în forma sa sterilă (cea din imaginea de mai sus), unde acea masă de "cărbune ars" practic reprezintă miceliul ciupercii și are acea culoare negricioasă datorită acumulării melaninei din ea. Nu este o ciupercă atrăgătoare sau comestibilă, dar în schib are o foarte mare valoare medicinală (mai ales în Asia și Europa de Est) unde este folosită frecvent în medicina tradițională. Nici medicina modernă n-o poate ignora, se fac multe studii în ceea ce îi privește prorpietățile curative și nu în ultimul rând există foarte multe companii care promovează suplimentele alimentare bazate peextractul din această ciupercă.
Domeniile în care această ciupercă și-a dovedit proprietățile sunt vaste, aș aminti totuși că rezultate pozitive au fost înregistrate în tratarea diferitelor tipuri de cancer, boli cardiovasculare sau chiar diabet. Deasemenea are proprietăți antioxidante și anti-inflamatorii, se folosește cu succes în imunoterapie. Câteva din substanțele sale active sunt: Inotodiolul, melanina, acidul trametenolic, acidul betulinic ... Printre utilizările mai rare aș aminti că se poate folosi și ca material suport pentru aprinderea focului (ca și iasca)
Pentru cei interesați să încerce proprietățile medicinale ale acestei ciuerpci acasă, vă pot spune că se poate face fără nici un pericol în trei feluri, dar înainte de a ajunge la asta să facem o mică paranteză. Deoarece componentele bioactive ale ciupercii se găsesc în pereții chitinoși ale celulelor ciupercii, iar chitina nu este digerată în procesul rapid de prelucrare al acidului gastric al stomacului uman, aceasta trebuie întâi pregătită pentru a putea fi digerată. Astfel putem urma 3 metode:
- Extracția bazată pe apa fierbinte și pulberea obținută din măcinarea ciupercii, este procesul simplu în urma căreia se obține un ceai. Astfel vom obține destul de multe din componentele benefice ale ciupercii dar nu toate.
- Extracția pe bază de etanol sau metanol (alcool); este extracția care de obicei urmează extracției cu apă fierbinte, deoarece alcoolul singur nu poate descompune chitina eficient. Tratarea termică inițială este o necesitate. Acest procedeul va dizolva componentele insolubile în apă ale ciupercii.
- Fermentația, ca al treilea procedeu și cel mai lung. Este un procedeu foarte rar folosit, motiv pentru care sau făcut foarte puține studii în această direcție, ca atare nici componentele obținute nu se cunosc cu certitudine.
Cel mai des este utilizată prima metodă, însă în schimb, cea mai eficientă este combinarea primelor două. Celor "necredincioși" și reticenți la consumul de ciuperci, recomand o baie reconfortantă, care promite să "înlăture oboseala cu mâna". Considerați-o ca fiind rețeta zilei, chiar dacă este o rețetă mai aparte: Recuperarea puterii. Imaginile vorbesc de la sine, nu cred că este nevoie de traducere, vizionare plăcută pe linkul de mai sus.
Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Basidiomycota
Clasa: Agaricomycetes
Ordinul: Hymenochaetales
Familia: Hymenochaetaceae
Genul: Inonotus
Specia: obliquus
Sinonime: Boletus obliquus, Fomes obliquus, Fuscoporia obliqua, Mucronoporus obliqua, Phaeoporus obliquus, Fomes igniarius, Phellinus obliquus, Physisporus obliquus, Polyporus obliquus, Poria obliqua, Scindalma oblique, Xanthochrous obliquus
Specie protejată: comună
I | II | III | IV | V | VI | VII | VIII | IX | X | XI | XII |
Aparatul fructifer: în natură întâlnim două forme ale acestei ciuperci, forma imperfect
(mult mai des întâlnită) sau așa zis sterile, în formă semisferică sau
alungită, neregulată și cuaspect de carbine ars. De dimensiuni foarte variate,
cuprinse între 5-50 cm în diametru. Această formă nu este de fapt corpul
fructifer al ciupercii ci masa micelială, de culoare neagră din cauza
acumulării de melanină și care prezintă o serie de crăpături pe suprafața sa (are
aspect de zgură), este foarte tare și este fragile în stare uscată.
Cea de a doua formă, forma perfecta sau fertile, se găsește
mult mai rar și doar în faza în care copacul gazdă deja a murit, se întinde de
la 30-50% din circumferința gazdei și se poate alungi până la câțiva metri.
Este de aproximativ 5mm grosime, ca o crustă peste lemnul gazdei, în diferite
nuanțe de maroniu. Porii sunt foarte mărunți, 6-8 pori per mm, sunt circulare,
de culoare gălbui-ocru devenind maroniu cu vârsta.
Culoarea sporilor: galben ca de sulf.
Sporii: 9-10 x 5.5-6.5µm, netede, ellipsoidal-ovoide, uneori chiar sferice.
Sporii: 9-10 x 5.5-6.5µm, netede, ellipsoidal-ovoide, uneori chiar sferice.
Piciorul: lipsește.
Carnea: de un galben-maronie, cu
aspectul lemnului de plută, cu zone decolorate.
Gustul și mirosul: poate lipsi sau miros de
ciupercă, fără a fi characteristic, gust amărui.
Proprietăți medicinale: componentele bioactive ale ciupercii sunt inotodiolul, melanina,
acidul trametenolic și acidul betulinic. Este folosit în tratamente de cancer,
boli cardiovasculare, diabet, imunoterapie, contra inflamațiilor … Posedă
calități medicinale doar exemplarele culese de pe mesteceni.
Distribuția: specie parazită (și saprotită)
pe specii de foioase, in special pe mestecă. Larg răspândită în emisfera
nordică, cu referința pentru zonele reci ale acesteia. Se dezvoltă foarte
încet, de aceea nu este o sursă de încredere pentru a furniza component bioactive.
Forma sterile se poate întâlni pe toată durata anului pe copaci încă vii, pe
când forma fertile se dezvoltă doar de la finele verii (August) până la
mijlocul toamnei (Octombrie) și apare doar dupa că copacul a murit.
Comestibilitatea: necomestibilă.
Specii asemănătoare:
- Fomes fomentarius, uneori este confundată cu această specie, însă aceasta dezvoltă corp fructifer fără masa micelială ca de zgură.
:) E bine de ştiut!
RăspundețiȘtergerece scurt esti in ultima vreme,esti suparat? :)
Ștergere:) Mai degrabă neinspirat.
ȘtergereAi gasit aceasta ciuperca la padurile de la noi din Romania?
RăspundețiȘtergereexperienta mea de pe teren este foarte limitata, dar am informatia ca exista si in padurile noastre
ȘtergereE plin de ele in padurile de mesteceni, imi aduc aminte cand eram mic, ma plimbam prin padurea de mesteceni de la bunici si tot rupeam ciuperci chaga, chiar cred ca am incercat sa mananc(ca un copil) si nu mi-au placut ;)
ȘtergereSunt curios daca le gasim in farmacii sau magazine naturiste, aveti vreo idee?
In magazinele naturiste, le gasiti in mod sigur, cat despre farmacii? Nu stiu.
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereNu sunt impotriva reclamelor, dar as fi mai multumit daca as fi consultat in prealabil. Va multumesc pentru intelegere.
Ștergere