Opincuța renăscută (Volvariella surrecta)

Volvariella surrecta

Vă povesteam zilele trecute despre frumusețea naturii și însăși al omului datorită diversității; tot zilele trecute vă arătam cu nici defectele noastre nu sunt doar ale noastre; sunt "împrumutate" de la natură (asta în ideea că acceptăm, că omul a apărut mult mai târziu ca tot ceea ce ne înconjoară). Fără să vreau să filosofez, actulamente văd omul ca și "rezumatul" naturii. Nu în sensul că este cel mai evoluat, cel mai reușit ...

model al naturii, ci în sensul că este singurul care însumează chiar și la nivel individual, toate caracteristicile, defectele ... naturii.

Exemple în acest sens nu trebuie să caut limitat doar la nivelul regnului Fungi, deoarece m-am referit la natură; astfel: suntem ființe sociale, deoarece timpul a demonstrat că acest model este cel mai viabil; suntem diferiți unul de celălalt pentru a preveni dispariția speciei datorită vreunui "accident" care ar putea influența vreo condiție esențială vieții individuale; suntem plini de defecte, plagiem (v-am arătat zilele trecute), suntem egoiști (natura face orice pentru perpetuarea speciei, noi am extins, "îmbunătățit" acest concept cuprinzând și confortul propriu și imediat), parazităm ani la rândul (până la 18 ani spunem că ne pregătim pentru viață, dar adevărul e că parazităm părinții o viață întreagă, parazităm statul, parazităm vecinii ... prin parazitare nu înțelegeți neapărat extrema, ci orice ajutor fără de care am putea trăi mult și bine, dar ne place s-o vedem fâcută de către alții pentru noi); avem și noi ca și natura "oile noastre negre", cei ce nu respectă regulile, suntem schimbători ca vremea ...

Și uite așa ajung încetișor și la mioara noastră neagră de azi; Opincuța renăscută (Volvariella surrecta), care nu vrea nici ea să respecte nici o regulă. Genul ei făcând parte din familia Pluteaceae-lor ai spune că este și ea tot o ciupercuță saprofită care descompune masa lemnoasă moartă. Dar lucrurile nu stau așa, doarece nu doar că este o ciupercă parazită, dar nici măcar nu-i place lemnul, ea atacă și parazitează doar ciuperci superiorare din genul Clitocybe; și cu precădere specia Clitocybe nebularis.

Ca și ciupercă, este una uimitoare, deoarece specia Clitocybe nebularis apărând doar toamna, perioada în care acesta ajunge la maturitate și își începe procesul de degradare este undeva în jurul a șapte zile. V. surrceta fiind obligată ca în această perioadă să găsească și incoluze gazda, să se dezvolte și să ajungă la maturitate pentru a putea reproduce. E un marathon la care ciuperca s-a adaptat perfect.

Denumirea stiințifică se explică de la sine: denumirea de Volvariella face referință la Volva care se formează în jurul piciorului după ce ciuperca sparge vălul universal din care se "naște", iar epitetul de surrecta vine din latinul surrectus, însemnând renăscut; în cazul nostru probabil se referă la faptul că se "naște" în urma "decăderii" altei ciuperci, formând în continuare o ciupercă superioară.

Descrierea ciupercii:

Regnul: Fungi

Diviziunea: Basidiomycota

Clasa: Agaricomycetes 

Ordinul: Agaricales

Familia: Pluteaceae

Genul: Volvariella

Specia: Volvariella surrecta

Sinonime: Agaricus loveianus, Agaricus surrectus, Volvaria hypopithys subsp. loveiana, Volvaria loveiana, Volvaria surrecta, Volvariopsis loweiana.

Specie protejată: protejată.

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Pălăria:de 2-8 cm, inițial ovoidală, pentru ca apoi sa se mai deschidă într-o formă conică, ca de clopot, iar spre final să se poată chiar aplatiza ușor. Uneori poate prezenta un mic gurgui central, dar fără ca aceasta să o caracterizeze. Suprafața sa este uscată, acoperită cu "păr" relativ lung și mătăsos, de culoare albă sau alb-cenușie, cu zona centrală putându-se decolora in gălbui sau maroniu deschis.

Lamele: sunt libere și relativ dese. Inițial sunt de culoare albă, dar pe parcursul maturizării sporilor se vor colora într-un roz-somon. Prezintă și jumătăți de lame.

Culoarea sporilor: roz-somon.
Sporii: 5.4–7.6x3.4–4.9 μm, ovoidale sau elipsoidale. Basidia este cu 4 spori, de 20-31x5-10μm, îngroșată pe una din părți. Pleurocystidia mai umflată central și cu margini ce se subțiază.

Piciorul:de 4-9cm lungime și 0,4-1,2cm grosime, mai mult sau mai puțin egal și baza foarte puțin mai groasă. De culoare alb-murdar, alb-cenușiu, cu suprafața fibroasă și un aspect făinos în apropierea apexului. Volva ce acopera piciorului este de dimensiuni  de 1,3-2,5cm înălțime și 0,6-1,3cm lățime, prezintă margini lobate și inițial acoperă ciuperca în înregime sub forma unui văl universal. Nu prezintă inel.

Carnea: fermă, alb-cenușie.

Gustul și mirosul:plăcut, dar fără a fi caracteristic.

Distribuția:specie parazită pe speciile de Clitocybe, în special Clitocybe nebularis și mai rar pe specii de Tricholoma sau Melanoleuca, cu o răspândire în întreaga lume, crește solitar sau în grupuri mici pe pălăria ciupercilor mature pe care le parazitează, deși răspândită, este foarte rar întâlnită. O putem întâlni în sezon de toamnă.

Comestibilitatea: necomestibilă.

Specii asemănătoare:

• Volvariella bombycina, aceasta crește pe lemnul mort de foioase și are o pălăria mult mai păroasă și mătăsosă.
• Amanita virosa, foarte asemănătoare, dar are lamele complet albe, culoare sporilor tot albă, precum prezintă inel pe picior.
• Asterophora sp., acestea prezintă lamele mai groase ca și V. surrecta.
• Collybia sp. (C. cookei, C. cirrhata, C. tuberosa ...), sunt toate specii saprofite pe alte ciuperci în descompunere dar care au dimensiuni mai reduse, ce nu depășesc 2cm în diametru.