Schizophyllum commune |
nu pot trăi individual și suntem influențați de această condiționare; (suntem influențabili). Iar dacă ținem cont de faptul că suntem diferiți unii de alții; fiecare având propriile temeri; combinând cele două de mai sus: exprimarea unei temeri și influențabilitatea, ajungem la "isteria, paranoia" în masă.
Credeți că nu am dreptate? Greșiți. Săptămâna trecută am avut alegeri presidențiale, sunteți convinși că nu ați fost influențați? Reclamele zilnice de la televizor credeți că sunt doar ca să putem difuza program TV 24 din 24 de ore? Dar astea sunt la scară mare, deoarece suntem la fel de influențabili și la scară mică (familie sau individ). Dacă de exemplu suspectăm vreo boală, vom vedea simptomele acesteia chiar și acolo unde nu există; sau gândiți-vă de câte ori nu v-ați potrivit horoscopul pe cele care v-i s-au întâmplat, susținând cu voce tare că nu sunteți superstițioși. Oare așa este sau totul se trage din condiționarea noastră?
Dar înainte să divaghez, să mă întorc un pas înapoi și să rămân la idea de unicitate individuală și temerile noastre. Teama noastră cea mai mare este teama de necunoscut, iar pentru evitarea acesteia suntem în stare de orice. Ceea ce mă întristează este că nu ajunge să avem aceste temeri dar mai influențăm și alții cu ele. Un exemplu bun în acest sens este teama față de ciuperci și paranoia față de acestea alimente de posturile TV. Anual există cazuri de intoxicații, da este adevărat, dar ele se datorează ignoranței omului. Mediatizarea ar putea ajuta la mai buna cunoaștere a ciupercilor, dar nu se face asta deoarece nu este "senzațional", însă dacă se dă știrea la ora 17:00 cu un titlu "senzațional" asta înseamnă "cotă de piață", "public" ... si atunci "de ce să nu?..."
Deși anatomic suntem "la fel", totuși; nici măcar la acest nivel nu suntem total identici. Fiecare dintre noi este imun la anumite boli și predispus la altele, unii dintre noi "contactează" boli unice pe care de multe ori nici medici nu le pot înțelege cum sau de ce s-au produs. Iar astfel de cazuri dacă sunt cauzate de vreo ciupercă și "susținute" de mediatizarea "corespunzătoare", pot duce la o frică exagerată față de ciuperci.
Ciuperca cu lame despicate (Schizophyllum commune) este probabil ciuperca noastră (a pământului) cea mai comună dar și cea mai ignorată, deoarece este neînsemnată, nu are nici o valoare culinară... însă din când în când această ciupercă este în stare de a ne șoca prin adaptabilitatea ei. Nu se știe cum, dar cu șanse de 1 la 10 milarde sau chiar mai mică; această ciupercă reușește să se inoculeze și în organismul uman. Cunosc două cazuri în istoria omenirii, când acestă ciupercă a renunțat la a descompune lemnul mort și sa stabilit în cavitatea nazală a pacienților unde și-a continuat dezvoltarea. Doar gândindu-ne la așa ceva este de groază, dar alimentat de o mediatizare de "senzație" ne alimentează frica latentă deja existentă față de necunoscut (incluzând și ciupercile), deoarece realitatea nu este atât de tragică, iar ciuperca nu este una de temut.
Denumirea științifică este practic și denumirea comună a ciupercii, deoarece Schizophyllum înseamnă "lame crăpate, despicate" (ciuperca matură când începe să se deshidrateze va prezenta lame despicate), iar epitetul comune se referă la faptul că este o ciupercă comună, întâlnită în aproape orice habitat. Foarte pe scurt aș mai aminti câteva aspecte cum că în Europa și America este considerată a fi o ciupercă necomestibilă, dar este considerată delicatesă în Mexic, Asia, India și în general la tropice. Deasemeni este considerată și ca fiind o ciupercă cu prorpietăți medicinale (printre altele produce hidrofobină, un aminoacid care are proprietatea de a respinge apa).
Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Basidiomycota
Clasa: Basidiomycetes
Ordinul: Agaricales
Familia: Schizophyllaceae
Genul: Schizophyllum
Specia: Schizophyllum commune
Sinonime: Agaricus alneus, Agaricus multifidus, Apus alneus, Daedalea commune, Merulius alneus, Merulius communis, Scaphophorum agaricoides, Schizophyllum alneum, Schizophyllum commune var. multifidum, Schizophyllum multifidum, Schizonia vulgaris, Scaphophoeum agaricoides
Specie protejată:comună
I | II | III | IV | V | VI | VII | VIII | IX | X | XI | XII |
Pălăria: de 1-3,5cm, în formă de evantai, foarte frecvent lobat sau condesat la baza pălăriei cu alte pălării. Suprafața acoperită cu niște peri denși, este de culoare gri-deschis sau ușor maronie pe vreme umedă și cenușiu-albicioasă pe vreme uscată. Pălăriile se suprapun demulte ori una peste altele ca țiglele pe acoperiș. Marginea pălăriilor de cele mai multe ori este vălurită.
Lamele: sunt rare, bine distanțate și care odată cu deshidratarea ciupercii se crapă longitudinal (de unde și numele ciupercii) ajutând împrăștierea sporilor. Sunt de culoare rozaliu-gri-deschise
Culoarea sporilor: albă.
Sporii: 3-4 x 1-1.5 µm, cilindrici și netezi.
Sporii: 3-4 x 1-1.5 µm, cilindrici și netezi.
Piciorul: lipsește.
Carnea: este tare, ca de piele, gri-albicioasă.
Gustul și mirosul:fără miros sau gust specific.
Distribuția: specie saprofită pe aproape orice soi de lemn și ocazional cu rol de parazit, crește solitar sau în grupuri și colonii pe toată durata anului (dar cu preferință pentru toamnă). Ciupercile deshidratate se rehidratează în perioadele umede.
Comestibilitatea: comestibilă, dar foarte tare și fără vreun gust deosebit. Pe la noi nu se consumă.
Specii asemănătoare:
- doar suratele sale sunt asemănătoare.
:) Am văzut cu ochii mei, de băiat mic e adevărat, cum un om aplecat peste o oală de lapte aburindă a scos un şarpe pe gură. Aşa că nu prea are ce să mă mire. ;)
RăspundețiȘtergereSimt ca ma iei la misto, desi v-am prezentat un fapt documentat stiintific.
ȘtergereSocietatea Microbiologica Amercina nu este circul ambulant de la coltul starzii care vrea sa impresioneze ...
Dar fiecare crede cum doreste :)
Americana* (greselile astea de ortografie ma omoara)
Ștergere