Trufa cu negi (Elaphomyces muricatus)

Elaphomyces muricatus

Voiam să dau vina pe asiatici, dar "săracii" n-au nici o vină; ba chiar mai mult, sunt de admirat sub acest aspect, deoarece se descurcă cel mai bine din "nimic". În schimb obiceiul de a "plagia" este larg răspândit peste tot în lume. Copiem tot ce se poate: lucrări de diplomă, produse, technologii, obiceiuri, obiecte de artă, stil de viață ... și nu ne este rușine; dar în schimb când vine vorba de "cine este vinovat", dăm vina pe asiatici...

"Furatul" în acest fel să caracterizeze natura umană? Probabil; dar nu sunt 100% convins; deoarece dacă ne uităm la natură, vom vedea foarte multe exemple asemănătoare: specii de plante, insecte, vertebrate ... care se imit reciproc pentru a-și crea un avantaj cât de mic în cursa pentru supraviețuire ... și atunci vă întreb: dăm vina pe chinezi că au "inventat" abidas în loc de adidas?

Lumea ciupercilor, nu este scutită nici ea de astfel de exemple. Trufele de nisip sunt vândute necunoscătorilor drept Trufe albe autentice; și asta încă l-aș numi un caz fericit, deoarece oricât de râvnite ar fi aceste trufe, își au și ele imitațiile fără nici o valoare. Un astfel de exemplu în cazul trufelor este Trufa cu negi (Elaphomyces muricatus) care deși imită modul de viață al trufelor; seamănă ca aspect cu acestea; totuși totul este doar la nivel superficial, deoarece la un studiu mai apropiat se vede clar că nu avem de-a face cu trufe. 

Nici la nivel culinar nu regăsim asemănarea cu trufele deoarece Trufa cu negi (Elaphomyces muricatus) este o ciupercă necomestibilă. Ca și raritate, deși este etichetată a fi relativ rară, ciuperca se bucură totuși de o răspândire largă și este întâlnită destul de frecvent. La noi în țară este o ciupercă relativ comună.

Descrierea ciupercii:

Regnul: Fungi

Diviziunea: Ascomycota

Clasa: Eurotiomycetes

Ordinul: Eurotiales

Familia: Elaphomycetaceae

Genul: Elaphomyces

Specia: Elaphomyces muricatus

Sinonime: Ceraunium muricatum, Elaphomyces variegatus, Elaphomyces reticulatus, Elaphomyces hirtus, Elaphomyces scaber, Lycoperdastrum reticulatum, Lycoperdastrum variegatum.

Specie protejată: comună.

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Aparatul fructifer: 2-5 cm în diametru, sferic, ovoidal sau ușor lobat, foarte ferm, de culoare ocru, maroniu sau galben-brun, decorat cu negi mici, dar duri si cu un aspect general neregulat.

Peridiumul: 0.2-0.5 cm grosime, tare și groasă, de culoare maroniu închis spre purpuriu și marmorat cu vene albicioase, uneori cu nuanțe rozalii.

Culoarea sporilor: purpuriu-neagră.
Sporii: 18-24 pm, sferice, decorate cu negi mici. Asciile sunt sferice sau neregulate în formă de pară, cu 4 sau 8 spori.

Gleba:initial goală, se umple repede cu un țesut alb, pufos, apoi se coloerază într-un gri-violet, pentru ca la final să fie umplută uniform cu un praf negru; de multe ori este separat în camere sterile din țesut alb.

Gustul și mirosul: indistinct sau neplăcut (ușor ca de usturoi).

Distribuția: este o specie micorhiză, ce crește subteran, solitar sau în grupuri mici, asociată în primul rândconiferelor,, dar întâlnită și sub foioase ca speciile de stejar, fag, castan. Fructifică tot anul, dar cel mai ușor este de găsit toamna, când este parazitată de specia Cordyceps ophioglossoides care atacă de multe ori această specie și poate fi văzut deasupra solului.

Comestibilitatea: necomestibilă.

Specii asemănătoare:

• Elaphomyces sp. sunt sigurele specii cu care s-ar putea confunda. Elaphomyces granulatus, prezintă un peridium fără irizații marmorate; Elaphomycs reticulatus, are peridiumul pătat și mai închis la culoare...