Pluteus cervinus |
Daca iesim la cules de ciuperci dar gasim doar ciuperci otravitoare sau necomestibile vom fi dezamagiti? Eu va voi raspunde ca NU; dar asta o s-o spun doar in numele meu. Am fost iesit si sambata ce tocmai a trecut la padure, iar printre numeroasele specii vazute doar una am gasit comestibila si si din aceea am gasit doar cateva exemplare; mult prea putine pentru o masa. Dar am fost foarte multumit de cele vazute cu toate ca cosul mi-a ramas gol.
Padurea si-a schimbat complet infasisarea si poate tocmai din cauza asta n-am fost observat mult mai multe ciuperci. Peste tot cazusera deja primele frunze piscate de frigul din zilele trecute.
Padurea si-a schimbat complet infasisarea si poate tocmai din cauza asta n-am fost observat mult mai multe ciuperci. Peste tot cazusera deja primele frunze piscate de frigul din zilele trecute.
Ciuperca despre care vreau sa va vorbesc astazi este Ciuperca cerbilor (Pluteus Cervinus). Unii zic ca ar fi ciuperca comestibila altii cum ca ar fi necometibila, eu as spune ca au dreptate cu totii. De ce? Pentru ca nu este o ciuperca otravitoare dar nici una care sa ofere placere mai mare decat ceea ce se poate obtine vizual de la ea. Cand am gasit-o prima data eram foarte entuziasmat; am gasit niste palarii de peste 15cm si imi era cumva sa nu le incerc, dar ajungand in farfurie mi-am schimbat rapid parerea. Nu ofera nici o placere in afara celei vizuale, dar as sublinia faptul ca compenseaza pe aceasta cale. Este una dintre ciupercile photogenice.
Vinete cu dovleac si ciuperci |
Ca si retete nu exista o reteta specifica Ciupercii cerbilor intru-cat cum am mai mentionat nu are un gust specific; de aceea daca totusi ne hotaram sa o punem pe masa, o vom face in mancaruri unde ciuperca este doar umplutura. Va propun pentru azi Vinete umplute cu dovlecel si ciuperci.
Ingrediente: 2-3 vinete tinere, 1 dovlecel mic, 150 g ciuperci, 1 rosie, 1 ceapa, 1 ardei gras, 30 g cascaval, 5-6 masline, 20 ml ulei de masline, 20 ml ketchup, 100 ml bullion, cateva felii de sunca (optional), 1 ou crud, 2-3 linguri pesmet, 2-3 linguri smantana, cateva fire de marar, patrunjel, sare, piper, paprika, curry.
Modul de preparare:
Se
curata coaja de pe vinete din loc in loc in fasii subtiri. Se taie drept capatul
de la codita, apoi se taie in doua pe lungime. Se scobesc pana ramane o margine
de 8-10 mm grosime. Se condimenteaza jumatatile dupa gust. Ce s-a scos din
vinete se toaca marunt si se caleste in 10 ml ulei impreuna cu ceapa, morcovul,
dovlecelul si 50 g ciuperci tocate
marunt. Adaugati si cateva cubulete de ardei gras si verdeata, pentru aspect. Se
lasa la calit pana scade zeama, se condimenteaza si se adauga pesmetul si oul
crud.
In
jumatatile de vinete puneti intai bastonase de cascaval, apoi umpleti-le cu ce
ati calit in tigaie. Asezati deasupra fiecarei vinete cate o felie de rosie
(sau de sunca), bucatele de ciuperci si puneti-le intr-un vas mai inalt, bine
inghesuite, pe un pat de felii de dovlecel si rosii. Turnati deasupra bulionul
cat sa ajunga la nivelul vinetelor. Acoperiti cu folie de aluminiu (staniol) si
dat vasul la cuptor la foc mic 30 minute. Scoateti folia si mai lasati-le 10
minute la foc mediu, sa se rumeneasca putin deasupra. In restul de uleiul de
masline, caliti ciupercile care au mai ramas, taiate mare cateva minute si
condimentati-le. Scoateti vinele cu grija pe un platou, garnisiti-le cu cateva
frunze de verdeata, fasii de ardei, foi de salata, masline si smantana. Asezati
langa ele garnitura de ciuperci .
I | II | III | IV | V | VI | VII | VIII | IX | X | XI | XII |
Caracterizarea ciupercii Pluteus cervinus:
Palaria, 6-12 cm, la inceput globuloasa, apoi convexa si, la sfarsitul maturizarii, plata, cu gurgui slab pronuntat, este maronie. Cuticula dungi delicate radiale formate din firisoare mici matasoase. Coloritul palariei variaza de la brun-inchis la gri-maroniu.
Palaria, 6-12 cm, la inceput globuloasa, apoi convexa si, la sfarsitul maturizarii, plata, cu gurgui slab pronuntat, este maronie. Cuticula dungi delicate radiale formate din firisoare mici matasoase. Coloritul palariei variaza de la brun-inchis la gri-maroniu.
Lamele sunt dese, cu lamele destul de
inalte si neaderente la picior. Lamele sunt initial albe si apoi roz.
Piciorul, 5-10 cm,
cilindric, este plin, putin ingrosat la baza, cu o serie de filamente
longitudinale brune, deseori mult curbat.
Carnea este alba, frageda si lucioasa, cu miros
si gust tipice de sfecla sau de ridiche.
Distributia: creste in padurile de
foioase, mai rar in cele de conifere, pe trunchiuri si ramuri in putrefactie, cateodata
si pe sol, pe mici fragmente de lemn. De la deal la munte. De primavara pana
toamna tarziu.
Este usor de confundat cu suratele sale: Pluteus bruneoradiatus, Pluteus nigroflocossus, Pluteus pouzarianus, Pluteus patricius si Pluteus pellitus,
toate comestibile dar fara interes culinar.
Imaginile le-am preluat de aici: Pluteus cervinus, Vinete umplute cu dovlecel si ciuperci
Pluteus cervinus
RăspundețiȘtergere[img]https://farm6.staticflickr.com/5033/14502729643_63ed5a7117_n.jpg[/img]
[img]https://farm3.staticflickr.com/2906/14479224221_90879b1544_n.jpg[/img]
Sa va spun si eu un secret.Cerbisorulca eu asa-i spun,probabil placerea cerbilor si caprioarelor, imi ofera o nedisimulata satisfactie cand il gasesc.Are gust de scoarta de copac,e drept,dar mie imi place prajit cu mujdei.Sotului meu nu-i place,el mananca mai mult ciuperci pane si strecoara si cerbisorul pentru mine.
RăspundețiȘtergere