Calocera viscosa

Calocera viscosa by Juraj Komár

Ne confruntăm zi de zi cu veșnica "problemă" a banilor și zi de zi visăm la faptul că "ce bine ar fi dacă am găsi pe drum un sac de bani"... Dar atunci vă întreb. Ce ați face dacă ați găsi un sac de bani în condiții similare?... Să vă povestesc o întâmplare... acum câțiva ani (nu atât de mulți, vă asigur) eram printr-un "supermagazin" cu soția, unde căutam și noi diverse... pentru casa "nouă" în care ne începeam pe atunci viața de familiști...

Era în perioada Crăciunului; perioadă în care diferitele oferte îți furau ochii și te făceau să uiți de tine... Noi ajunsesem la magazin nu cu mult înainte de anunțarea închiderii... când încă erau clienți prin magazin, dar lumea se îndrepta deja către casele de marcat... și uite așa, plimbându-ne printre rafturi, la un moment dat pe unul dintre rafturi găsesc un portofel de dama "abandonat"; avea și bani, avea și acte și nu era nimeni în jur să o revendice... voi ce ați fi făcut în locul meu cu acest portofel?

Să vă spun ce am facut eu... (recunosc acum că nu am procedat bine, dar la acea oră și cu "capul" de atunci, doar asta mi-a trecut prin minte) m-am dus la biroul de relații cu clienții și am predat portofelul fetei de la ghiseu, în speranța că persoana care a pierdut-o o va căuta și o va găsi... De atunci am unele zile în care am remușcări, remușcări nu pentru că nu am păstrat (pentru mine) acel portofel sau conținutul acesteia, ci remușcări că poate nu a ajuns defel la posesoara sa de drept și și-a pierdut urma prin "buzunarele angajaților magazinului"...

Presupunând doar că acel portofel nu a mai fost recuperat niciodată de cea care a pierdut-o; și asta nu datorită faptului că cea care a pierdut-o nu l-ar mai fi căutat; ci nu s-a mai recuperat datorită "omisiunii" fetei de la ghiseul de relații cu clienții ... putem considera un asemenea gest furt din partea angajatului?.. Furtul este furt, fie el direct sau indirect, consider că poți fura și prin omisiune... Dar atunci mai fac un pas și vă întreb. Poți fura legal, cu acte în regulă ... și chiar nimanui să nu-i pese?

Vă întreb asta pentru că da; ne arătăm zi de zi parlamentarii cât de tare sunt mânjiți... cum și-au dobândit averile ilicite imense peste noapte... și vrem să dăm exemplu prin ei că putem fi mai buni; putem stopa astfel de "gesturi"... dar oare este chiar așa? De ce avem tendința să ne uităm doar la conducătorii noștrii și să-i blamăm, fără să ne uităm în propriai ograda? De ce chiar și un amărât de constructor (PFA), care cumpără un amărât de teren de 4-500mp și construiește pe ea o casă în scopul revânzării, are aceași tendință: să fure cât mai mult posibil de pe toți cei din jur. Nu respectă clientul, nu respectă statul, nu se respectă nici măcar pe sine.

De ce atunci când își pune anunțul de vânzare, vinde casa cu teren 4-500mp, iar când ajungi cu el la faza notarială (contract), el îți va vinde de fapt două loturi de teren, cu motivul ascuns ca pentru casă să plătească doar 5% TVA din dările cuvenite?... Că vrea să "fure" statul, îl pot înțelege... ceea ce nu pot înțelege este de ce statul închide ochii și nu tratează această "boală"? Căci doar are toate instrumentele și dovezile posibile! Există antecedente cu "oameni grei" implicați și asta ar răsturna sistemul?...

Bun, îl înțeleg pe cosnrtuctor că vrea să fure statul, dar atunci dacă tot se laudă cât bun meseriaș este el, de ce vrea să mă fure și pe mine; clientul lui; care la rândul meu îl voi "recomanda" mai departe... prin faptul că el construiește doar în baza DTAC-ului și nu-l respectă nici măcar pe acesta?.. Își obține avizările cu proiecte deja închise și predate de pe alte locații... Până la urmă pe cine fură? Mă fură pe mine sau se fură pe sine? Păgubit sunt și eu bine-nțeles, fiindcă va trebui să corectez toate erorile pe care m-i le servește, însă se fură și pe sine fiindcă de "reclamă" nu va scăpa... iar stiți că vorba circulă repede... mai repede sau mai târziu i se va întoarce.

Probabil vă întrebați ce am vrut să subliniez cu acest articol. Cât de cinstit sunt eu față de alții? Nicidecum; am și eu defectele mele; și după cum ați putut citi, nici măcar n-am procedat corect pentru returnarea acelui portofel... în schimb am putut învăța din acea greșeală și dacă m-i s-ar repeta ocazia, aș știi mai bine cum să gestionez o astfel de situație... Iar una peste alta... totul depinde de noi, schimbările nu trebuie să le așteptăm de la alții sau de la instituțiile statutului, dacă vrem ca lucrurile să meargă bine; trebuie să ne schimbăm noi fiecare; fiecare ca și individ și abia apoi să schimbăm sistemul. Credeți că este imposibil?

Și fiindcă am bătut câmpii mult și bine; fără vreo altă introducere vă voi prezenta și ciuperca pe care mi-am propus-o pentru astăzi: Calocera viscosa. Etimologia este simplă: Calo- este un prefix cu însemnătate de frumos, pe când -cera este un cuvânt ce se trage din greacă și are semnificația de ceruit, ca de ceară. Epitetul de viscosa este de la sine înțeles, vâscos și se referă la aspectul lipicios, vâscos al ciupercii, mai ales pe vreme umedă.

Descrierea ciupercii:

Regnul: Fungi

Diviziunea: Basidiomycota

Clasa: Dacrymycetes

Ordinul: Dacrymycetales

Familia: Dacrymycetaceae

Genul: Calocera

Specia: viscosa

Sinonime: Clavaria viscosa, Merisma viscosum, Calocera flammea, Calocera cavarae

Specie protejată: comună

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Aparatul fructifer: 0,5-2 (10) cm lungime și 0,2-0,4 cm grosime, cu suprafața vâscoasă, gelatinoasă;  deculoare portocalie, cu ramuri cilindrice, ramificate spre vârf în 2 sau 3 ramuri, vârfurile sunt rotunjite sau ascuțite. Trunchiul se prelungește și în sol prin prelungiri tip rădăcină.

Culoarea sporilor: alb-cremoasă.
Sporii: 8-12x3-4,5µm, eliptic-alungită, plată pe o parte, netedă, translucidă, inamiloidă, cu 2 picături de ulei, formând în general o singură septă. Basidia are o formă specifică de furcă și este cu 2 spori.

Carnea: cartilaginoasă, iar pe exterior gelatinoasă; galben-portocalie.

Gustul și mirosul: fără miros sau gust caracteristic.

Distribuția: specie saprofită (de descompunere) forte răspândită în emisfera nordică, unde crește pe ramuri, trunchiuri  sau ace de conifere în sezon de vară-toană (iunie – octombrie).

Comestibilitatea: necomestibilă.

Specii asemănătoare:

• Speciile de Ramaria, nu au suprafețele vâscoase, gelatinoase.
• Speciile de Calocera, diferă prin substratul pe care se dezvoltă.