Poronia punctata

poronia_punctata
Poronia punctata by Artenschultz
Bălegarul oferă hrană pentru foarte multe vietăți, printre care, un număr impresionant de ciuperci. De ce? Pentru că sistemul digestiv al ierbivorelor nu are eficiență maximă. (Văzusem nu demult pe canalul TV, Discovery și niște cifre legate de eficiența digestivă a diferitor ierbivore, dar nu vreau să vă plictisesc cu cifre în acest sens...) și astfel, produse vegetale intrate în descompunere sunt eliminate înainte de a fi "consumate" și care sunt numai bune de ingerat de către "cei vigilenți".

Odată cu eliminarea acestor resturi organice de către animal, începe cursa pentru "supraviețuire" a nenumărate specii de ciuperci coprofie (ciuperci ce trăiesc din descompunerea bălegarului). Observați că această listă prezentată cuprinde doar câteva dintre ciupercile peste o anumită dimensiune. În schimb sunt mult mai multe de dimensiuni reduse, care de multe ori scapă observatorului amator. V-am prezentat deja o astfel de curiozitate: Pilobolus roridus, iar acum a venit rândul unei alte specii interesante: Poronia punctata.

De ce am ales tocmai această ciupercă? În principal din două motive: 1. este și de-a noastră; și 2. este pe cale de dispariție. Dispariția sa este inevitabilă și tocmai de acea atrag atenția asupra sa, ca cei ce mai aveți posibilitatea, să o observați așa cum este și nu doar din cărți, la capitolul "cum era cândva". Ea se dezvoltă pe bălegarul proaspăt al ierbivorelor si era foarte răspândit până acum un secol; dar din cauza ierbicidelor din zilele noastre, este în retragere și întâlnită tot mai rar. Este o specie Europeană, prezentă și la noi, iar cei care mai aveți părinți, bunici la țară, la munte, unde ierbicidarea încă nu este la modă, aveți toate șansele să o întâlniți în mediul său natural.

Vă spuneam că se duce o luptă acerbă pentru nutrienții din bălegar, credeți că această luptă este dreaptă? Că se împarte băplegarul după necesitățile tuturor, ca în comunism? O, nu... Este aidoma lumii noastre capitaliste. "De ce să lași și vecinului; când totul poate fi al tău?!" Cam așa stă treaba și în lumea ciupercilor, deoarece Poronia punctata nu este blândă defel cu semenii săi; s-a arătat de exemplu cum compușii săi inhibă dezvoltarea altor ciuperci ce descompun bălegarul, specii ca Ascobolus furfuraceus și Sordaria fimicola... astfel ea dominând balega pe care s-a inoculat...

Denumirea populară a acestei ciuperci nu-l cunosc să existe, însă datorită aspectului său ca de niște capete de cuie, le-aș putea spune foarte bine și Cuișoare. Însă voi renunța la a le boteza și vă las pe voi să vă referiți la ele după bunul vostru plac. Etimologia denumirii sale ne spune așa: denumirea genului de Poronia, se trage din cuvântul latin porus, care înseamnă cu pori, și face referire la aspectul poros, cu găuri al aparatului fructifer al ciupercii.  Iar epitetul de punctata vine tot din latină și este identic cu limba română, în sensul de punctat, marcat cu puncte, datorită porilor vizibili de pe suprafața aparatului fructifer.

Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Ascomycota
Clasa: Ascomycetes
Ordinul: Xylariales
Familia: Xylariaceae
Genul: Poronia
Specia: punctata
Sinonime: Peziza punctata, Sphaeria punctata, Hypoxylon punctatum, Xylaria punctata, Sphaeria truncata, Poronia truncata, Sphaeria poronia.
Specie protejată: protejată.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII












•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Aparatul frucifer: cu aspect general de disc aplatizat, cu dimensiuni curpinse între 0,5-1,5 cm. Plată sau ușor adâncită. Suprafața superioară inițial este de culoare albă, dar care cu timpul va trece în cenușiu. Totodată este ornată aleatoriu cu niște orificii mici (ostiole), negricioase, de 0,2mm diametru. Aceste orificii, pori, sunt deschideri ale peritrichiilor de 600 x 400 μm, așezate sub suprafața fertilă a ciupercii. Stroma ciupercii are aspect general de pâlnie și cu “piciorul” subțire și cilindric ce se subțiază spre bază. Peritrichiile pot fi privite ca și adevăratele aparate fructifere ale ciupercii deoarece în ele se formează și dezvoltă ascosporele.
Culoarea sporilor: maroniu închisă, negricioasă.
Sporii: 18–26 x 7–12µm, netede, de forma bobului de fasole, translucide și cu o singură picătură de ulei în interiorul sporilor.Asciile sunt de 180 x 18µm și conțin 8 ascospore.
Piciorul: 0.5–2 cm lungime și 2-4 mm grosime, oarecum cilindrică, se subțiază către bază.
Carnea: albicioasă, subțire, insubstanțială.
Gustul și mirosul: fără gust sau miros caracteristic.
Proprietăți medicinale: prezintă proprietăți antibiotice.
Distribuția: specie Europeană coprofilă, de descompunere, care poate fi întâlnită pe toată durata anului pe bălegarul încă neuscat al cailor. Odinioară considerată o specie comună, datorită uzului tot mai rar a cailor, precum al folosiri ierbicidelor, în ziele noastre este întâlnit tot mai rar, motiv pentru care este considerată o specie rară și protejată.
Comestibilitatea: necomestibilă.
Specii asemănătoare:
  • Poronia erici, specie similară dar de dimensiuni mai reduse și care trăiește pe excremente de iepure, capră sau oaie. Deasemenea ascosporele sale sunt de dimensiuni mai mari.

4 comentarii :

  1. Păi nu ar trebui întâlnită pe unde sunt herghelii?

    RăspundețiȘtergere
  2. mai repede prin unele gospodarii de la sat unde oameni mai cresc vite si le pasc pe pasuni grase. :) fara porumb erbicidat, concentrate... etc.
    nu am vazut o astfel de ciuperca.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. n-am studiat balegarul nici eu niciodata, dar ciuperca este una cu precadere Europeana si aparitia ei este semnalata din mai fiecare tara europeana... de aici trag concluzia ca nici tara noastra nu a fost evitata si daca suntem suficient de atenti sigur a regasim si pe la noi.

      Ștergere