Vinețica porumbeilor (Russula cyanoxantha)

Russula cyanoxantha

Vinețica porumbeilor sau mai simplu Porumbița, este ciuperca pe care o întâlnim pretutindeni în pădurile noastre pentru că este o specie nepretențioasă la tipul solului. Și mai important este faptul că este o specie ușor de recunoscut și începătorilor, datorită...

culorii violet (ciclamen) pe care o are  carnea pălăriei sub cuticulă (se poate vedea foarte bine in filmulețul de mai jos).

O caracteristică al acestei specii ce o diferențiază de alte specii de Russula este că aceasta are lamele moi si flexibile, pe când restul au lamele rigide ce se rupt foarte usor. Este o ciupercă specific Europeană ce se  aseamănă cu alte specii de Russula cum ar fi: Russula grisea (vineţica cenuşie) dar care are culori mai albastriu-verzui si lamele ce bat înspre crem; Russula aeruginea (vineţica-porcului), al cărui pălărie bate mai mult în galbui-verzui-maroniu; toate trei fiind comestibile, dar aceste două din urma cu o valoare culinară mai scăzută.

Cred că am mai amintit-o, dar oricum o fac din nou; cea mai mare și bună caractersistica a familiei Russula este ca  nici una din speciile care se găsesc în europa nu este mortal otrăvitoare. M-aș hazarda să spun chiar că toate sunt comestibile, exceptia face Russula subnigricans, specie întâlnită doar in asia. Sunt convins că mă veți contrazice, și chiar aș fi bucuros dacă ați face-o și veți spune ca Russula emetica de exemplu este otrăvitoare; veți avea dreptate, dar să analizăm aspectul cum că și Russula emetica este un biet mielușel pe lângă Amanita phalloides (biretele viperei). Simptomele sale vor fi cel mult  provocarea de vomă sau senzația acesteia, fără complicații mai adânci.

Nu aș neglija nici aspectul că majoritate speciilor de Russula se pot consuma și în stare crudă si sunt chiar bune la gustș și chiar si cele ca russula emetica, nu crează probleme dacă sunt gustate (nu consumate) incă din timpul culesului.

Cartofi umpluți cu ciuperci

Vinețica porumbeilor se pretează cel mai bine pentru mâncăruri unde se folosește ca și umplutură: tocane, rulade, supe ... Rețeta pe care v-o propun pentru azi este: Cartofi umpluți cu ciuperci

Inrediente: 4 cartofi potriviți, 200 g de Vinețica porumbeilor, o jumătate de ardei gras, o roșie, un fir de ceapă verde, un ou, pătrunjel, sare, piper, unt pentru uns forma, 2 linguri bulion

Modul de preparare:  Mai intâi punem un vas cu apă la fiert în care adăugam cartofii in coajă. Îi fierbem 20-25 minute, după care ... (citește mai mult)

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

Caracterizarea ciuperii Russula cyanoxantha:

Pălăria de 4-12 cm este compactă şi cărnoasă, iniţial bombată ca mai apoi să tindă spre plată şi chiar uşor adâncită în centru, marginea inițial răsfrântă spre picior şi apoi destinsă, uneori chiar crestată. Cuticula este netedă şi lucioasă, striată fin radial. Culoarea pălăriei variază mult, putându fi de la violet, verzui, gri, ocru la negricios, dar întotdeauna cu reflexe de violet.

Lame dese, foarte înalte, cărnoase şi unsuroase la pipăit, unite cu piciorul şi puţin decurente. Lamele sunt albe cu nuanţe uşoare albastru-verzui la maturitate. Sporii sunt de culoare albă.

Piciorul este de 2-10 cm, bont şi cărnos, relativ îngroşat la mijloc şi subţiat la bază, cu suprafaţa zgrunţuroasă şi făinoasă, la început plin, apoi spongios, la sfârşitul maturizării devine gol, în totalitate sau numai parţial. Culoare de obicei albă, poate fi uneori şi cu nuanțe de violet cu pete mici brune, dese sau rare.

Carnea este densă şi foarte compactă, chiar granuloasă, fără miros specific şi cu gust dulce. Albă la inceput, se oxidează repede ca să devine gri la contactul cu aerul.

Distribuția: specie foarte comună in Europa, creşte în grupuri mici în pădurile de foioase cu precădere de fag, dar şi de conifere, în luminişuri, de la câmpie la munte incepând cu luna mai și până in noiembrie.

Comestibilitate: bună

Imaginile le-am preluat de aici: Russula cyanoxantha, Russula cyanoxantha