Hribul auriu (Xerocomellus chrysenteron)

Xerocomellus_chrysenteron
Xerocomellus chrysenteron
Serile trecute am rămas plăcut surprins, (nu de nevasta îmbracată doar într-un negligee..., ci) de un restaurant aparent nepretențios (nu-i spun numele, că n-or plătit pentru reclamă). Am fost invitat la o cină într-un restaurant cu specific tradițional românesc și am fost plăcut surprins să văd pe meniul lor (cei drept, nu foarte lung), cel puțin două preparate pe bază de ciuperci. Aperitivul, deși atent ales, ...

era pe bază de champignione, ca atare nu pot spune că m-a impresionat foarte tare, în schimb felul principal pe bază de hribi m-a prins din prima.

Chiar dacă în supermarketuri găsim hribi congelați (din păcate cu etichetă în limba rusă), totuși mă gândesc că astfel de restaurante n-ar folosi așa ceva și mai degrabă ar folosi hribi uscați, ambalați și comercializați de firme de pe la noi; doar nu degeaba promovăm zi de zi idea de "Fabricat în România".

Una peste alta, tocănița în stil țărănesc cu hribi, ceapă și mămăliguță a fost minunată și nu pot decât să felicit bucătarul care a avut idea introducerii unei astfel de preparat în meniul restaurantului, pe lângă clasicele preparate de porc, pui sau vită... a fost delicios. Felicitări încă odată bucătarului și inițiativelor de acest gen; și ca să rămân la același subiect, am să vă prezint azi o ciupercă tot din familia hribilor, comestibilă și ea, dar mai puțin apreciată datorită perisabilității sale mai ridicate și pe care unii dintre voi îl cunosc sub denumirea de Buza caprei.

Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Basidiomycota
Clasa: Agaricomycetes 
Ordinul: Boletales
Familia: Boletaceae
Genul: Xerocomellus
Specia: Xerocomellus chrysenteron
Sinonime: Boletus chrysenteron, Boletus chrysenteron var. albocarneus, Boletus communis, Ceriomyces communis, Tylopilus sphagnorum, Versipellis chrysenteron, Xerocomellus armeniacus var. luteolus, Boletus cupreus, Boletus subtomentosus var. cupreus
Specie protejată: comună

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII












•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Pălăria: de 3-10 cm diametru, cărnoasă, la început emisferică, apoi relativ convexă, aproape plată, cu marginea ondulată şi despicată. Cuticula este catifelată, iar la maturitate este acoperită de crăpături adânci prin care se vede coloritul roşiatic al cărnii. Coloritul pălăriei variază de la gri-maroniu la brun-roşcat.
Porii: Porii sunt largi, colţuroşi și de culoare inițial gălbuie, pentru ca apoi din cauza sporilor să treacă în verzui-măsliniu. Tuburile sunt relativ lungi. La apăsare se învinețesc în albăstriu.
Culoarea sporilor: măsliniu-maronie.
Sporii: sunt de dimensiuni11.5-14.0 x 4-6 µm, netede, de la elipsoidale la fusiforme.
Piciorul: de 3-8 cm lungime și 0,5-2 cm grosime, alungit şi subţiat la bază, cilindric, uneori curbat, acoperit cu puncte foarte dese, roşcate pe un fond gălbui.
Carnea: este tare şi elastică, dar în pălărie se înmoaie foarte repede. De culoare gălbuie, iar sub cuticulă roșiatică, dacă este tăiată se albăstrește ușor.
Gustul și mirosul: prezintă un miros de fructe şi gust slab, dulceag.
Distribuția: specie micorhiză în parteneriat cu specii de foioase cât și rășinoase, cunoaște o răspândire largă în toată emisfera nordică, zona temperată; fructifică din luna Mai și până la finele lui Noiembrie.
Comestibilitatea: comestibilă, dar relativ perisabilă.
Specii asemănătoare:
  • Boletus ferrugineus, dar care are pălăria mai roşiatică.
  • Xerocomus pruinatus, inseparabil fărăr studiu microscopic și nu are crăpături pe pălărie.
  • Boletus rubellus, inseparabil fărăr studiu microscopic.
  • Boletus porosporus, are pori albicioși și spori diferiți ca formă.
  • Boletus decliviatum, deasemeni foarte similar, necesită studiu la nivel microscopic.
  • Xerocomellus truncatus, inseparabil fărăr studiu microscopic.
  • Xerocomus communis, este în culori puțin mai spălăcite, precum are puncte roșiatice și în carnea piciorului.
  • Xerocomus cisalpinus, are spori striți și preferă zone mai calde.
  • Xerocomellus zelleri, are culoare mai închisă pe pălărie și mai puține crăpături la maturitate.
  • Pseudoboletus parasiticus, are picior gălbui cu fibre roșiatice și apare doar în prezența ciupercii Scleroderma citrinum pe care pare să o paraziteze.

6 comentarii :

  1. Sunt mare mâncău de asemenea delicatețuri și mi-o umplut gura de apă tocanița!
    Sunt numai curios, dacă nu ți-o dat cu hribul in cap nevasta, când ai scris că ai rămas PLĂCUT surprins...„ NU de nevasta îmbrăcatâ doar în neglije, ci de” restaurantul cu hribi! Crimă de lezmajestare, musiu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Just thought to share my views on this to let you know how useful these articles are. Thanks.

    RăspundețiȘtergere