Pitarca șchioapă (Chamonixia caespitosa)

Chamonixia caespitosa

Să încep prin a vă mulțumii că mi-ați fost alături și cum, cu ajutorul vostru am atins zilele acestea cifra rotundă de 100,000 de vizualizări. Vă mulțumesc; cu atât mai mult, cu cât am atins această cifră în mai puțin de 1 an de la primul articol; asta dovedindu-mi că există interes pentru acest tip de subiecte și mă motivează în continuare. Sigur că se poate și mai bine, dar dacă analizăm cifrele, nu e rău deloc nici așa ...

Și dacă tot sărbătorim, m-am gândit să vă fac un cadou prin prezentarea și de data aceasta tot a unei ciupercă mai rare (cele comune, oricum sunt deja descrise pe pagini semănătoare blogului Ciupercomania); și ca să fiu pe placul tuturor, va fi tot o ciupercă care apare și pe teritoriul țării noastre, chiar dacă mai rar. Sincer; nici nu știu cum să o denumesc: trufă sau hrib; deoarece seamănă cu trufele dar se înrudește cu hribii. O să îi spun Pitarca șchioapă (Chamonixia caespitosa), datorită înrudirii descrise mai jos, precum datorită epitetului caespitosa format din cuvântul latin caes- însemnând tăiat, precum -pitosa, cu referire la picior; (picior-tăiat); dar voi denumiți-o cum doriți.

Această ciupercă este foarte des menționată ca și trufă falsă, lucru ce se datorează faptului că de multe ori este găsită îngropată sau doar parțial îngropată în pământ; precum și datorită formei  sale trufoide. Dar la o analiză mai detaliată (studiu ADN) reiese clar că este vorba de o specie de Leccinum și nicidecum vreo trufă. La fel ca și speciile Octavianina, se înrudește în mod direct cu specii ca Leccinum chromapes și Leccinum pseudoscabrum.

Identificarea Pitarcei șchioape (Chamonixia caespitosa) este relativ simplă, deoarece are toate elementele ce o separă rapid de neamul trufelor: prima și cea mai evidentă caracteristică este prezența țesutului central numit columella (țesut din care ar fi trebuit să se dezvolte piciorul, dar la care a renunțat ciuperca din motivele sale); alte caracteristici sunt:  sporii de culoare maronie, vânătăile albăstrii caracteristice hribilor ce vor apărea pe teșutul exterior precum pe columella, sporii longitudinali...

Pitarca șchioapă (Chamonixia caespitosa) este o ciupercă secotioidă, adică este o ciupercă intermediară; a cărei dezvoltare sa oprit undeva pe parcursul dezvoltării între ciupercile în sens clasic (cu pălărie, picior ...) și ciupercile cu sac sporal închies (fără lame sau pori). Face parte dintr-un gen restrâns cu doar alte 8 surate și pentru prima dată a fost decsrisă de către micologistul francez Léon Louis Rolland în 1899.

Informația cum că ar fi sau nu comestibilă, nu o dețin, nu țtiu dacă a fost degustată până acuma sau nu; dar ținând seama de caracterul ciupercii de a fi întâlnită foarte rar, aș eticheta-o cu necomestibilă; rugându-vă și pe voi s-o considerați la fel.

Descrierea ciupercii:

Regnul: Fungi

Diviziunea: Basidiomycota

Clasa: Agaricomycetes 

Ordinul: Boletales

Familia: Boletaceae

Genul: Chamonixia

Specia: Chamonixia caespitosa

Sinonime: Hymenogaster caespitosus

Specie protejată: protejată

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Aparatul fructifer: de 2-3 cm diametru, rotund sau ovoid, cu suprafața exterioară inițial de culoare albă, mătăsoasă sau cu un puf fin; suprafață care se învinețește rapid în albăstrui când este atinsă.

Culoarea sporilor: maronie
Sporii: 18-20,5x13-15 microni, mai mult sau mai puțin elipsoidali și cu un apendice scurt (sterigmatum); cu nervuri longitudinale.

Piciorul: piciorul fals, dacă există este nedezvoltat, de aproximativ 4mm. Piciorul este prezent mai mult sub forma țesutului central numit columella, țesut format din camere alungite, ce inițial sunt de culoare albă dar se învinețesc și ele în albăstriu. La maturitate va fi de un colorit maroniu din cauza masei sporale.

Carnea:  albă inițial, treptat va deveni tot mai maronie din cauza sporilor mature.

Gustul și mirosul: fără miros sau gust specific.

Reacții chimice: de culoare maronie în KOH.

Distribuția: specie micorhiză cu specii de conifere; pini (Pinus abies), cucută și molizi. Cu răspândire largă în zona temperată dar găsită doar ocazional parțial îngropată sau total îngropată. O găsim cu precădere în sezonul de vară.

Comestibilitatea: necomestibilă.

Specii asemănătoare:

•  speciile de Chamonixia; nu se poate confunda cu alte specii de ciuperci.