Unde să ne căutăm ciupercile?

Am mai atins aces subiect, dar din cu totul alte puncte de vedere, (cel al precipitațiilor respectiv al echipamentului). Astăzi aș dori să revin asupra acestei teme dintr-o altă perspectivă. A ieși în natură este sănătos și recomfortant, însă nu este îndeajuns atunci când dorim să găsim și ciuperci. Pentru a avea succes, această activitate (ar) trebui "planificată", ca orice altă activitate. Azi vă voi povesti despre indiciile oferite de natură...

Este imperativ să cunoaștem informațiile de bază ale ciupercii "țintă" pe care o dorim a o culege. De exemplu: nu ieșim pe pășune pentru a căuta păstrăvi de fag, iar dacă tot suntem în pădure, să le căutăm pe trunchiuri de copaci și nu pe sol. Dacă le căutăm pe trunchiuri de copaci, să cunoaștem copacul pe care fructifică și perioada lor de fructificare... Pentru a transforma o plimbare simplă în una de succes; în urma căreia să ne alegem și cu ciuperci, avem nevoie de un minim de informații.

Iar în funcție de ciuperca vizată (a fi căutată), aș enumera câteva criterii/condiții/indicii după care putem să ne orientăm în plimbările noastre, astfel încât să ne localizăm cât mai ușor ciupercile căutate. Nu există o ierarhizare între ele, fiecare are relevanță doar în legătură cu ciuperca vizată.
  1. Cunoașteți copacii - Peste 90% dintre plantele cunoscute au relații de parteneriat (micorhize) cu ciupercile; nu fac excepție nici copacii, ba chiar mai mult, datorită duratei de viață mai mare a acestora, sunt chiar preferate de ciuperci. Dar ciupercile pot avea și alte tipuri de relații cu copacii, putând fi saprofite sau chiar parazite. Cunoscând specificul fiecărei ciuperci, cunoscând cărui copac îi este asociat, ne putem identifica încă de la distanță copacii în jurul cărora să ne căutăm ciupercile.
  2. Copacii bătrâni, căzuți sau în putrefacție - ar trebui să primească atenție mărită, deoarece ciupercile saprofite vor fi prezente în totdeauna. Îndicii în acest sens ne pot da chiar și păsările: copacii preferați de ciocănitoare, chiar dacă sunt în picioare, sunt un indicator al bătrâneții... Copacii mari (stejari, arțar ...) cu crengi mari uscate, sunt de un potențial bun și ele. Nu în ultimul rând descoperirea copacilor cu potențial se poate face pe timpul iernii, urmând ca să ne "marcăm" zona pentru a reveni în primăvară sau în toamnă.
  3. Exploatările forestiere - unde pădurea a fost exploatată cu câțiva ani în urmă și au rămas în urmă multe cioate și buturugi, este iarăși o zonă ideală pentru a ne căuta ciupercile. Aceste zone sunt cu atât mai atractive cu cât defrițările au fost selective, copaci rămași oferind oareșcare umbră cioturilor rămase.
  4. Pădurile mixte - de foioase cu rășinoase, oferă un habitat variat pentru foarte multe ciuperci. Dacă plantațiile care prezintă copaci doar dintr-o singură specie (bradul argintiu ...) sunt în general neproductive, întâlnind sub ele o varietate destul de restrânsă de ciuperci, pădurile mixte vor oferi o întreagă paletă de ciuperci pe tot parcursul anului.
  5. Pășunile - și solurile similare, bogate în îngrășăminte animaliere (bălegar) sunt preferate de ciupercile saprofite. În aceste zone indicatorii cei mai buni sunt "cercurile ielelor", adică acele zone inelare unde iarba este mai verde și deasă. Unde la câteva zile după câte o ploaie bună de vară vom găsi în mod sigur și ciuperci.
  6. Marginile de parc, de drum și cimitirele - mai ales locurile în care se adună frunzele căzute, sunt zone ideale pentru a găsi violete pe finele toamnei. Cimitirele, cu cât mai vechi și netratate, cu atât mai bune. Sunt și ele o sursă foarte importantă de a găsi ciuperci. La fel, de-a lungul drumurilor, aleilor cu copaci bătrâni și umbroși.
  7. Terasamentele - care sunt umbrite de copaci cum ar fi stejarii sau cucuta, în cea mai mare parte a zilei, sunt și ele locuri bune pentru a căuta ciuperci.
  8. Mușchiul - mai ales cel de tip sphagnum (mai stufos), este și ea o bună locație de a ne căuta ciupercile care cresc pe, sau în imediata vecinătate a mușchiului.
  9. Marginea râurilor, lacurilor, iazurilor, mlaștinilor sau chiar zonele de coastă - acestea sunt microclimate în care ceața, solul umed, umiditatea și alți factori converg pentru a păstra un microclimat relativ stabil, unde ciupercile se vor dezvolta relativ neinfluențate de condițiile meteo ce în mod normal ar afecta dezvoltarea lor.
  10. Albiile secate, "spălătorile" - unde ploile torențiale adună lemne, resturi vegetale, zone în care umiditatea persisită mai multă vreme, dar fără a fi apă permanentă. Sunt iarăși zone preferate de ciupercile saprofite.
  11. Mirosul - și cu toate că cele de mai sus au fost indicatori vizuali; trebuie să amintim și mirosul. Mirosul de multe ori poate precede contactul vizual. O pădure bogată în ciuperci va avea în totdeauna un miros caracteristic. Iar o colonie de trâmbița piticului, își va anunța prezența prin miros încă de la câțiva metri distanță, ciupercile de tipul Bozuzului, să nici nu mai amintesc..
Chiar dacă (poate) am fost uneori neclar în ideile mele, sper că m-ați putut urmări și înțelege; ca aceste informații să vă fie de folos pentru a vă transforma plimbările în natură în adevărate povești  ciupercărești.

10 comentarii :

  1. Un articol foarte util mai ales nespecialiştilor. Ca mine. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu te apuci de căutat ciuperci? Sunt convins că acestea există și la Constanța. Ca să nu mă contrazici, îți voi arăta și ciuperci ce cresc pe plajă, pe nisip ...

      Ștergere
    2. Nu contrazic niciodată atunci când nu stăpânesc bine subiectul.
      Pe astea de nisip mi-ar face tare plăcere să mi le arăţi! :)

      Ștergere
    3. daca ai rabdare vine si randul lor :)

      Ștergere
  2. Buna,
    Urmaresc cu placere articolele prezentate. Le folosesc drept traducere pentru un program de identificare, sper ca nu te superi.

    RăspundețiȘtergere
  3. Sunt din Constanta! Am gasit intamplator 2 ciuperci maricele gen hrib care cresteau unde credeti? Pe marg trotuarului din asfalt! In mom in care le am gustat am zis: Doamne Agaricus alea de la supermarket sunt doar o amagire! De atunci am inceput sa caut(tot in int oras) dar nu am mai gasit! A plouat f mult si suntem in 14 mai deci ar trebui deja sa apara. Oare e de vina poluarea din oras? Nu inteleg si nu am iesit inca din oras spre a cauta in locuri propice.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pai in Constanta e cam greu sa gasiti hribi in flora spontana, dar daca la vara veti face concediul, sau macar un weekend pe la munte, veti avea mult mai bune sanse sa gasiti aceste delicatese.

      Ștergere
  4. Din Cta Am inteles dar ma gandesc ca in padurile din afara localitatii voi avea ceva sanse! La munte nu te lasa ursul: ce ne facem? Si nu e gluma: acum vreo ceva aaani in urma am fost cu parintii la munte si in drum hai sa culegem ciuperci sa facem gratar! Urcand sora tata uite si aici si aici tot mai sus! La un moment dat tatal a zis brusc gata hai! Sora nimic uite cate sunt tot mai sus pana nu a venit tatal si a luat o de maneca si jos la poale i a aratat ursul. Povestea ciupercilor sau a ursului! Acum fara gluna sau misto azi tocmai am gasit unele- vreo zece cu palaria maro, picior subtire si asa mai fragile parca seamana cu roua...chiar am ramas uimita ca mi-ati raspuns, cred ca gandul dvs bun a fost de vina! Voi face testul cu ceapa am inteled ca isi schimba culoarea la fiert! Voi vedea, nu garantez nimic!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De ce v-ati mirat ca v-am raspuns?

      pe de partea aialalta, in perioada asta (inclusiv vara) ursul gaseste destule de mancare ca sa mai atace si omul. daca faci galagie suficienta , te va ocoli inainte sa-l vezi tu.
      de aia folosesc mutenii "caraitori" la cules de zmeura sau alte cele...

      ...ceapa nu garanteaza siguranta dvs.

      Ștergere