Lăptuca caramel (Lactarius rubidus)

Laptuca caramel
Lactrius rubidus
Lăptuca caramel (Lactarius rubidus) este una dintre ciupercile care mi-ar place să o găsesc și în natură, nu doar în descrieri de specialitate. De ce? Fiindcă denumirea de caramel nu face referire doar la culoarea ciupercii ci și la gustul, aroma acesteia; și să recunoaștem; cu-i nu-i place zahărul caramel? Nu cred că există copil, dar nici măcar adult căruia să nu-i placă această delicatesă ...

Totuși, cred că nu voi avea ocazia de a recolta această ciupercă întrucât ea este semnalată doar pe continentul American și nu cred că voi primi viză pentru America doar ca să pot culege acestă ciupercă. Nu m-ar crede nimeni pe la consulat când aș solicita viza pentru America.

I se mai spune și Lăptuca dulce cu oarecare incorectitudine, deoarece această denumire se folosește în mod generic pentru trei specii de lăptuci și anume: Lactarius camphoratus (Lătuca camforoasă) specific îndeosebi pentru Europa și Asia, Lactarius rubidus în partea vestică al Americii de Nord respectiv Lactarius fragilis (Lăptuca fragilă) pe coasta de est al Americii de Nord. Incorectitudinea e doar parțială deoarece ele seamănă foarte bine între ele, diferențele majore fiind al nivel de DNA.

Diferențele vizuale și olfactive le-aș rezuma la: Lactarius camphoratus prezintă pălăria maroniu-roșcată, cu lamele de un galben deschis spre portocaliu și cu miros mai înțepător, picant. Lactarius rubidus prezintă pălăria de un maroniu-roșcat mai închis la culoare, lamelele de  culoare roșcată și miros de caramel nu foarte puternic, dar care se accentuează odată cu uscarea ciupercii. Lactarius fragilis prezintă cuacelași culori de mult mai palide iar mirosul în stare crudă este mult mai puternică.
Fiind vorba de zone geografice diferite, n-o să avem bază de comparație între specii, așa că dacă am găsit-o ne vom bucura de ea indiferent unde am ules-o sau cum s-ar numi popular. Va fi dulce oricum.

Lăptuca caramel nu se consumă ca și preparat principal în mâncăruri ca și majoritatea legumelor, ci mai degrabă datorită aromei sale puternice se folosește ca și condiment (ca și vanilia, sofranul sau chiar trufele). Datorită aromei sale ca de zahăr caramel, se folosește cel mai des in prăjituri sau diferite deserturi, cu toate că sunt voci care susțin că această aromă se evidențiază cel mai bine în mâncărurile sărate. Tot datorită aromei care ce se accentuează odată cu deshidratarea ciupercii, cel mai des este folosită în varianta uscată. Ca și uz mai aparte, v-aș mai aminti cum că  această ciupercă a fost și este folosită și ca și aromatizant în amestec de tutun pentru pipă.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII













Caracterizarea ciupercii Lactarius rubidus:
Pălăria: de 2-8 cm, la început, convexă şi apoi din ce în ce mai mult în formă de pâlnie, cu marginea relativ răsfrântă spre picior în perioada de maturitate, iar pe măsură ce îmbătrâneşte, devine plată, ondulată şi crestată formând lobi pe margine. Suprafațta netedă și uscată, de culoare maroniu-roșcată, cu aspect mai mult de ruginiu.
Lamele: ușor decurente, dese, de culoare la început de un rozaliu-portocaliu care trece în roșcat și se închide la culoare odată cu vârsta. Iar când este tăiată, elimină un lapte albicios ce nu se schimbă la culoare în contact cu aerul. Spori de culoare crem deschis.
Piciorul: de 2-7 cm înălțime si 1-2 cm grosime, mai mult sau mai puțin cilindrică, sfărâmicioasă, goală pe interior la maturitate, netedă și păstrând coloritul pălăriei.
Carnea: subțire, sfărâmicioasă, de un maroniu deschis, palid ce nu își schimbă culoare la oxidare. Cu miros specific de zahăr caramel, care la exemplarele proaspete este mai puțin pronunțat dar se accentuează odată cu deshidratarea.
Distribuția: specie micorhiză în special cu specii de stejar, dar putând-o regăsi inclusiv în paduri mixte cu specii de conifere. Crește solitar sau în grupuri de diferite mărimi și este specific pentru coasta de vest al Americii de Nord în zonă de deal și munte. Ca și anotimp îl vom regăsi din toamnă până in mijlocul iernii.
Comestibilitatea: Comestibilă, dar folosită cel mai des ca și condiment.

7 comentarii :