Barba țapului (Sarcodon imbricatus)

sarcodon_imbricatus
Sarcodon imbricatus by Pavol Keselak
Femeile probabil știu mai bine ce înseamnă să poftești (nu degeaba se spune că nu te pune cu femeia gravidă care poftește după ceva; mai bine fă-i pe plac...). Dar uneori poftim și noi bărbații după câte ceva ... și atunci de ce n-ar "pofti" un amator de ciuperci după vreo ciupercă oarecare... Am pățit-o acu vreo 2 ani cu niște Violete false (Lepista personata); aveam colectate de o masă bună, toate proaspete și bune... abia așteptam să le degust ...

dar odată servite am rămas profund dezamăgit de ele. Auzisem de la multă lume de aroma lor deosebită, specifică, dar la fel auzisem și de faptul că, fie îți plac de nu te mai saturi de ele, fie nu-ți plac deloc. Și se pare că eu căzusem în tabăra celor din urmă... Unele lucruri nu sunt date să fie ... V-i sa întâmplat cumva și vouă ceva asemănător?

O altă ciupercă la care tot visez să o întțlnesc și s-o degust este Barba țapului (Sarcodon imbricatus), dar tot citind despre ea, tare mie frică să nu pățesc la fel ca și cu cea de mai sus. Pare foarte atrăgătoare ca aspect și dimensiuni, dar eventualitatea gustului amărui mă pune pe gânduri... fiind și destul de rară pe la noi, dacă o găsesc, probabil că cel mai bine va fi s-o fotografiez dar s-o las să se reproducă ...

Denumirea ciuperci este pratic descrierea ciupercii, deoarece numele genului de Sarcodon se compune din cuvintele grecești sarco- însemnând carne și odon cu însemnătate de spini, țepi; ca să fie imaginea și mai completă, epitetul de imbricatus în latină înseamnă suprapunere. În contextul nostru însemnănd "carnea (ciuperca) cu țepi suprapuși", exact așa cum și arată această ciupercă.

Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Basidiomycota
Clasa: Agaricomycetes 
Ordinul: Thelephorales
Familia: Bankeraceae
Genul: Sarcodon
Specia: imbricatus
Sinonime: Hydnum imbricatum, Fungus imbricatus, Phaeodon imbricatus, Hydnum subsquamosum, Fungus subsquamosus, Scutiger subsquamosus, Sarcodon subsquamosus, Phaeodon subsquamosus, Hydnum laevigatum, Sarcodon laevigatus, Hydnum infundibulum, Bankera infundibulum, Hydnum gracile, Phellodon gracilis, Sarcodon gracilis, Hydnum badium, Hydnum aspratum, Phaeodon aspratus, Sarcodon aspratus, Hydnum adpressum
Specie protejată: protejată

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII












•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Pălăria: de 5-25 cm diametru, inițial convexă, bombată, se aplatizează repede, devenind adâncită la maturitate. Cu suprafața uscată și marginea răsfrântă, uneori lobată, prezintă o serie de solzi bine conturați și mai accentuați central, de culoare maroniu închisă sau chiar negricioase, pe un fundal de maroniu deschis. Cu timpul acești solzi se pot estompa parțial pe  marginea suprafața pălăriei.
Suprafața fertilă: este formată din țepi de 0,5-1cm lungime, foarte fragile, de culoare maroniu deschisă, și care sunt decurente spre picior.
Culoarea sporilor: maronie.
Sporii: 6-7.5 x 5-6.5 µm, de la larg elipsoidale la aproape sferice, tuberculate.
Piciorul: 3.5-8 cm înalțime, 2-3.5 cm grosime, este scund, gros, se poate subția către bază, odată cu vârsta poate devein gol pe interior, are suprafața uscată și fibroasă, prezintă un colorit ca și pălăria, nu prezintă inel.
Carnea: fermă, groasă, moale de culoare crem-maronie, nu se schimbă la culoare după tăiere.
Gustul și mirosul: miros plăcut, gust plăcut cât ciuperca este tânără, dar poate fi amară la maturitate. Fierbând ciuperca se elimină gustul amărui.
Alt uz: datorită pigmenților albătrii-verzui, se folosește la vopsirea lânii.
Distribuția: specie micorhiză larg răspândită în emisfera nordică (America, Europa, Asia), este asociată în special coniferelor (ocazional în asociere cu foioase) sub care crește solitar sau în cercuri vrăjitorești din August până la finele lunii Octombrie. Fiind doar ocazional întâlnită în Europa, este inclusă pe lista roșie a multor țări Europene
Comestibilitatea: comestibilă cât ciuperca este tânără.
Specii asemănătoare:
  • Sarcodon scabrosus, este mai puțin solzoasă, scămoasă, are un gust mult mai amar iar carnea ei în reacție cu KOH se albăstrește-înverzește.
  • Sarcodon amarascens, se distinge ușor pe baza piciorului albăstriu-negricios.
  • Strobilomyces strobilaceus, are aspect general asemănător, dar este o ciupercă cu pori, nu cu țepi.

10 comentarii :

  1. :) Ce denumiri de ciuperci ne dai în ultimul timp... ;)
    O reţetă, ceva?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pai ultima reteta era cu dedicatie tie, dar ai ignorat-o asa ca aici n-am mai avut curaj sa mai incerc :)

      Ștergere
  2. Am găsit Barba Țapului din belșug acum 2-3 zile în zonă de combinație de foioase și conifere, acolo unde nu era umezeală. Totuși nu le-am cules pentru că nimeni aici (jud Suceava) nu le consumă.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si in zona clujului sunt multe specii de ciuperci care nu sunt cunoscute de majoritatea culegatorilor.... asa ca daca nu vanezi hribi, galbiori sau alte specii populare, poti gasi din balsug altele

      Ștergere
    2. Tudor, cand spui ca nimeni nu le consuma asta inseamna ca ai intrebat fiecare consumator de ciuperci din jud. SV ceea ce ma indoiesc ca ai facut. Nu se consuma in general pentru ca: culegatorii de ocazie nu le cunosc iar culegatorii care le cunosc stiu ca eventualii cumparatori la piata sau la margine de drum nu le-ar cumpara pentru ca nu au incredere ca sunt comestibile. Eu le culeg, la fel si cei din familia mea insa doar pe cele tinere si merg la zacusca alaturi de creasta cocosului, opintici, si alte ciuperci care se pot gasi. Nu am gatit niciodata doar cu barba tapului poate si pentru faptul ca atunci cand gasesti mai multe, majoritatea sunt batrane. Intr-adevar nu gasesti puzderie ca si galbiorii sau opinticii... Dar cunoscatoriii le culeg si le consuma. O zacusca cu 4-5 feluri de ciuperci de padure e inegalabila!

      Ștergere
  3. pe langa Cluj Napoca nu gasesti neamul acesta.locul cel mai apropiat de Cluj unde le-am intalnit si cules au fost in Zona Ic Ponor ( la 11 km.De Padis ).Sunt bune de pus in tocanita dar nu te dau pe spate!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. gusturile nu se discuta, ceea ce nu-mi place mie, poate placea altuia ...

      Ștergere
    2. Aceasta ciuperca este de fapt mirodenie.Se usuca rapid pe o tava din plasa de sarma,dupa ce a fostfeliata subtire. Eu le-am uscat deasupra la un radiator electric.Fiind FOARTE aromate se adauga dupa gust la ciorbe de legume,sau la tocanita de fasole,care nu a avut parte de ciolan.Aici in zona mea (harghita)se gaseste destul de usor,eu folosindu-le frecvent. Atentie!Crude nu se recomanda adaugarea la tocana de ciuperci fiind grele la digerat,gustul lor putand ramine in gura zile intregi

      Ștergere
    3. Poze http://www.terra.hu/gomba/jpg/sarcodon_imbricatus_4568.jpg

      http://www.terra.hu/gomba/jpg/sarcodon_imbricatus_4569.jpg

      Ștergere
    4. Va multumim ca ne-ati impartasit acest mod de conservare si utilizare a ciupercii.

      Ștergere