Moșneagul pădurii (Strobilomyces strobilaceus)

Strobilomyces_strobilaceum
Strobilomyces strobilaceum by Ing. Ondrej Líška
Am citit pentru prima oară despre Moșneagul pădurii (Strobilomyces strobilaceus), undeva prin 2009 și m-a prins din prima înfățișarea sa aparte. Dar nu credeam nici o clipă să existe posibilitatea de a o întâlni prin pădurile noastre. Însă lucrurile nu stau chiar așa de rău. Începutul verii acestui an, ne-a demonstrat încă odată cum că imposibilul este posibil și nu ne trebuie decât să insistăm în a căuta tot ceea ce nici nu îndrăzneam a visa ...

Trebuie să subliniez de la început faptul că pentru mine miracolul încă nu s-a întâmplat, însă sunt foarte bucuros că ciupercarii amatori din zona clujului au găsit această ciupercă prin pădurile noastre. Iar în această vară, Moșneagul pădurii (Strobilomyces strobilaceus) s-a arătat mai mult decât își are obiceiul.

Cum și-a dobândit Moșneagul pădurii (Strobilomyces strobilaceus) denumirea sa populară este foarte neclară; foarte probabil că această denumire este una mai recentă și are oareșcare legătură cu opera lui Shakespeare, în care Hamlet îl denumește pe tatăl prietenei sale Strobilomyces polonius. Cine știe, poate această denumire a prins publicului și s-a reflectat și asupra acestei ciuperci. Cert este că denumirea științifică vorbește despre cu totul altceva.

Denumirea generică de strobilomyces vine din greaca antică, din cuvântuș strobilos, cu însemnătatea de con de brad și face referire la asemănarea pălăriei ciupercii ci solzii conului de brad. Iar epitetul de strobilaceum se trage din aceași rădăcină și face referire exclusiv la aspectul particular al acestei specii în asemănarea sa cu un con de brad.

Moșneagul pădurii (Strobilomyces strobilaceus) este o ciupercă cu precădere lânoasă și solzoasă, cu un colorit amestecat de negru, alb și gri, care până la urmă nu-și dezminte denumirea. Iar dacă este tăiată, va "sângera"; deoarece se va oxida rapid în roșu-rozaliu, iar în aproximativ o oră va deveni negricios de-a dreptul. Este imposibil de confundat cu alte specii; iar pentru ca treaba să fie și mai simplă, este singura specie din genul Strobilomyces care se regăsește și în Europa.

Se spune că această ciupercă este foarte rară, motiv pentru care se află pe lista ciupercilor protejate a multor țări din Europa. Dar nu știu dacă lucrurile stau chiar așa, lucru demonstrat si prin faptul că Moșneagul pădurii (Strobilomyces strobilaceus) a apărut destul de des anul acesta în pădurile din jurul clujului; iar dacă ținem cont și de aspectul și coloritul ei, aș spune că se contopește perfect în peisaj, rămânând neobservată de multe ori printre frunzele căzute. Astfel aș concluziona, că raritatea sa este datorat[ în primul rând camuflajului perfect și creșterii acesteia de multe ori solitară sau în grupuri mici și răsfirate; astfel, culegătorii trecând pe lângă ea fără s-o observe.

Fiind o ciupercă din familia Boletaceae-lor; ca și majoritatea rudelor sale, este și ea comestibilă dar fără să prezinte vreop aromă sau aspect deosebit.

Printre sinonime am pus în paranteză Strobilomyces floccopus și Boletus floccopus, nu pentru că nu ar fi sinonime ale acestei ciuperci, ci datorită faptului că grupul de cercetători conduși de către Ron Peterson, a inițiat în 2012 un studiu morfologic și de ADN în urma căreia se dorește a se arăta că Strobilomyces floccopus și Strobilomyces strobilaceus sunt una și aceași ciupercă; și chiar mai mult, varietatea Americană este și ea identică cu varietatea Europeană. Până la elucidare aș lăsa în paranteză aceste două denumiri, sub rezerva că este posibil totuși să avem și noi două specii de Strobilomyces pe al nostru continent.

Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Basidiomycota
Clasa: Agaricomycetes 
Ordinul: Boletales
Familia: Boletaceae
Specia: Strobilomyces strobilaceum
Sinonime: (Strobilomyces floccopus, Boletus floccopus), Boletus strobilaceus, Boletus strobiliformis, Boletus cinereus, Strobilomyces strobiliformis
Specie protejată: protejată

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII












•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Pălăria: de 3-15 cm (foarte rar chiar și 20 cm) diametru, inițial convexă dar se aplatizează odată cu înaintarea în vârstă a ciupercii, uscată, lânoasă, acoperită cu solzi mari, negricioși, lânoși și piramidali pe un fond albicios-gri. Marginea de obicei prezintă rămășițe albicioase ale vălului universal.
Suprafața porilor: inițial albicioasă, dar tinde spre negru pdată cu vârsta, se învinețește în roșiatic dar in decurs de o oră se înnegrește, porii sunt unghiulari, 1-3 pori/mm, tuburile pot fi de până la 2cm adâncime.
Culoarea sporilor: negricios, maroniu-negricios
Sporii:7-15x7-12 microni, aproape rotund sau elipsoidal, cu creste ornamentate și linii ce formează o rețea, plasă completă. Pleurocystidia de 7-90x8-26 microni, fusiformă, cu un conținut maroniu.
Piciorul: de 4-12 cm lungime și 1-2,5 cm grosime, masiv, este mai mult sau mai puțin egal, de culoare gri-negriciosă, flocos, lănos, uneori reticulat în apropierea bazei. De multe ori prezintă un inel trecător sau cel puțin o zonă inelară.
Carnea: de culoare albicioasă, se învinețește în roșiatic, care în decurs de o oră se va înnegri.
Gustul și mirosul: fără miros sau gust specific.
Reacții chimice: Amoniac - galbui sau fără efect pe carnea ciupercii. KOH - roșiatic apoi maroniu-portocaliu pe carnea ciupercii. Săruri metalice - gri-verzui pe carnea ciupercii.
Distribuția: este o specie micorhiză cu specii de foioase de esență tare (în special stejarul, fagul și castanul), considerată a fi o specie rară în Europa. O întâlnim solitar sau în grupuri mici și răsfirate de la deal până la munte în perioada vară-toamnă.
Comestibilitatea: comestibilă.
Specii asemănătoare:
  •  fiind singura specie Europeană de acest gen, este inconfundabilă.
  • Strobilomyces confusus - are pălăria ceva mai mică șicu solzi mai mărunți. Sporii prezintă încrețituri neregulate.
  • Srobilomyces dryophilus - este de culoare gri-rozalie, gri-palidă.

6 comentarii :

  1. Intr-adevar l-am vazut de 2-3 ori in Hoia in aceasta vara dar cum nu l-am cunoscut nu l-am cules.

    RăspundețiȘtergere
  2. "Moşneagul pădurii"
    Rămân mereu uimit de denumirile populare care sunt atribuite ciupercilor!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da, de multe ori nu pera au nimica in comun cu denumirea stiintifica....

      Ștergere
  3. asta-i ciuperca pe care am pozato eu si nu stiam cum sa-ti dau detalii,deci e comestibila dar cum se prepara?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. se prepara ca si orice hrib, la urma urmei este din aceasi familie

      Ștergere