Trufa de nisip (Terfezia terfezioides)

terfezia_terfezioides
Terfezia terfezioides by Jozef Mezey
Daca as scrie fara diactricice de acum incolo, ma veti considera mai putin roman? Problema voastra deoarece eu personal, ma voi simti la fel de roman ca si pana acum. Insa azi vreau sa va prezint o ciuperca care poarta o eticheta mare de "Hungaricum", si in schimb apare  aproape la fel de des si pe la noi ca si pe plaiul Ungariei. Si atunci cum o vom considera; mai putin a noastra, doar pentru faptul ca primele descrieri sunt de pe teritoriul Ungariei? ...

Nu voi face o dezbatere politica in prag de alegeri, despre faptul cu cine sa votam si cu cine nu, deoarece nu m-am dus la vot in primul tur si poate ca n-o voi face nici in al doilea. Nu vreau sa discutam nici macar despre relatiile fragile romano-ungare, dar as sublinia ca ar trebui sa fim si noi macar la fel de mandrii de astfel de "situatii" ca si vecinii nostrii maghiari. Credeti ca nu am avea cu ce ne mandrii? Fomes fomentarius (Iasca) este prelucrat artizanal doar la noi in tara, dar produsele artizanale obtinute din ea au cea mai mare cautare in vest; si am convingerea ca astfel de situati mai exista. Cu alte cuvinte as dori sa spun ca ar trebui sa facem si noi "caz" din astfel de situatii si sa ne "fălim" cu ele, deoarece toate astea la o adica pot aduce beneficii; daca nu prin altceva, prin turism direct sau indirect, iar turismul inseamna bani ce raman in tara, se pot reinvesti in infrastructura ... indirect creaza locuri de munca ... (dar se pare ca nu m-am putut abtine si am ramas tot in sfera politicului, asa ca ma opresc aici)...

Trufa de nisip (Terfezia terfezioides), desi prefera solurile nisipoase  si este considerata a fi o trufa de desert, ea prefera totusi solurile nisipos-umede si este unicat in lumea trufelor din mai multe considerente. Este probabil singura trufa dulce; este trufa care este recoltata cel mai adesea de ciupercarii amatori in detrimentul "vanatorilor" cu caini specializati; deoarece aceasta trufa, de cele mai multe ori iese la suprafata si este usor de "vizualizat". Asocierea sa cu salcamul este si ea un mister pana in ziua de azi, deoarece ea se intilneste in zona centrala si sudic Europeana, dar nu se gaseste in America, locul de origine a salcamului.

mille_feuille
Mille feuille cu trufe de nisip, vanilie și ciocolată albă
Fiind o ciuperca foarte apreciata la categoria deserturi, am sa incerc sa va arat ce se poate face cu ea, chiar daca reteta completa imi ramane necunoscuta (poate o aflati voi si ne-o impartasiti). Mille feuille cu trufe de nisip, vanilie și ciocolată albă, creatie a celor de la Solier Gourmet (o regasiti pe linkul de sub imagine). La nivelul meu de intelegere, pare a fi un fel de foetaj dupa care mi se lasa gura apa.

Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Ascomycota
Clasa: Pezizomycetes
Ordinul: Pezizales
Familia: Terfeziaceae
Genul: Terfezia
Specia: Terfezia terfezioides
Sinonime: Mattirolomyces terfezoides, Choiromyces terfezioides
Specie protejată: relativ comună

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII












•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Aparatul fructifer: 1-20 cm diametru,  formă neregulată, sferică, suprafaţă netedă, uneori crăpată. Culoarea iniţială albă se transformă apoi în galben ocru. Exemplarele supradimensionate pot atinge greutatea de 400-500 grame. Tubercula este subţire, nedecojibilă.
Gleba: albă, rozalie sau cu tentă de galben-ocru conţine mici cavităţi. În cazul exemplarelor tinere, consistenţa glebei seamănă cu cea a caşcavalului, mai târziu, ea devine molicioasă.
Culoarea sporilor: ocru-maronie.
Sporii: Ascuşii cu formă eliptică neregulată au dimensiunile de 90-130 x 35-55 µm şi conţin 8 spori (15-19 µm) sferici, incolori sau uşor gălbui, cu ornamentaţie striată.
Gustul și mirosul: Parfumul său pare prea puţin intens la început, la exemplarele mai mature el devine complex: semănă cu mirosul de pepene galben (Pázmány 1998). Trebuie gătit termic.  Gustul dulce al trufei de nisip maturizate se află în deplină armonie cu parfumul emanat de corpul fructifer şi – ca atare – specia este unică printre ciupercile subterane.
Distribuția: specie micorhiză,  cu habitate rare în ţară; locurile sale preferate se află în Bazinul Carpatic.  A fost găsită în Serbia, în solul nisipos al pădurilor de salcâm din vecinătatea Banatului. Apare – înainte de toate – în straturile de nisip depuse de Dunăre în asociere cu salcâmul (Robinia pseudoacacia).  în cazul unor condiţii meteorologice lipsite de extreme, creşte din august până în octombrie. În anii cu secetă îndelungată poate lipsi în totalitate din flora spontană. Cu toate că este asociat salcâmului, ea nu se gșsește în America, locul de origine a salcâmului.
Comestibilitatea: comestibilă. Se folosește pentru aroma sa în produse de cofetărie, prăjituri, șerbeturi, înghețate.
Specii asemănătoare:
  •  Choiromyces meandriformis,  prezintă un miros ca de porumb fiert și un gust condimentat.

4 comentarii:

  1. Foarte rău că n-ai votat. Pentru asta te cert prieteneşte. Nu mă omor după foietajuri, dar dacă trec prin Cluj nu voi refuza unul! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am votat o singura data (cu Constantinescu) si mi-a ajuns cred ca pentru toate sesiunile viitoare.
      Dar in ce priveste foietajul, cred ca inca n-ai gustat unul "de la mama ei de acasa", altfel nu te-ai pronutat atat de sarac despre ele. "Hájas"-ul (haioșul) facut cum trebuie, cred ca e cel mai bun foietaj posibil, intreaba orice ardelean care taie porc in preajma craciunului si stie ce inseamna ...

      Ștergere
  2. Când ajung pe acolo sigur întreb.:)
    Oricum spuneai că salcâmul este o specie invadatoare. Poate că trufele astea fac parte din mişcarea de rezistenţă! :)

    RăspundețiȘtergere