Lactarius deliciosus by Bartoloměj Moro |
Originară din Europa, s-a răspândit pe tot globul ca și specie introdusă, astfel încât în zilele noastre o regăsim chiar și în Noua Zeelandă... Dar să rămânem puțin în zona "populară". Omul de rând culege ciupercile bazat pe "experiența" proprie și descrierile disponibile din diferite publicații de specialitate. Aș putea însuma toate aceste caracteristici pe care se bazează culegătorul nostru, ca fiind însușiri "macroscopice" ale ciupercii ... și pe baza acestora ciuperca este întâlnită mai peste tot pe globul pământesc. Însă dacă mergem pe mâna specialiștilor, lucrurile nu mai stau chiar așa de simplu.
Ei susțin că răspândirea mare a ciupercii s-ar datora de fapt confuziei care s-a creat în jurul acestei specii. Și cum că de fapt nu putem vorbi de o singură și bine definită specie, ci avem de-a face cu o "familie" întreagă numită Lactarius deliciosus. Printre primii care atrag atenția asuprsa acestui detaliu se numără micologistul american Alexander Smith. Dar lucrurile nici în zilele noastre nu s-au clarificat; printre micologiștii preocupați de acest subiect aș enumera-o pe micologista belgiană Jorinde Nuytinck, care între anii 2005-2007 a publicat o serie de lucrări privind speciile de Lactarius, și care a ajuns la concluzia că la nivel de ADN, speria Europeană Lactarius deliciosus, diferă de cea Nord Americană; însă s-au abținut de la clasificarea mai adâncită a speciilor Nord Americane. Dar nu vă voi plictisi cu detaliile, voi rămâne în sfera "deliciosului" și vă voi prezenta ciuperca așa cum o cunoaștem noi, culegătorii de rând.
Prepararea ciupercilor se poate face în nenumărate feluri, dar parcă în totdeauna cele mai bune sunt rețetele cele mai simple, deoarece scot la iveală cel mai bine aroma ciupercii. În această ordine de idei, vă voi arăta și de această dată tot o rețetă simplă, însă nu înainte de a vă spune că, se susține că această ciupercă (Lactarius deliciousus) nu trebuie prăjită niciodată în unt. De ce? Vă las pe voi să descoperiți... Între timp pueteți încerca Râșcovi usturoiați. Prăjiți în puțin ulei de măsline pălăriile de Râșcovi (pălării întregi, așezate cu lamele în sus) Adăugați împreună cu pălăriile ciupercilor și câțiva căței de usturoi în uleiul în care se vor prăji; pentru a le da o aromă aparte. Se vor servi stropite cu ulei de măsline și "condimentate" cu frunze proaspete de pătrunjel.
Vă prezint chiar și un mic film cu prepararea ciupercilor după rețeta de mai sus și vă ofer totodată un mic bonus, sub forma unei ciorbe de Lactarius deliciosus. Sper să vă facă plăcere.
Etimologic, cred că v-am mai spus că denumirea genului Lactarius se trage din latină, de la cuvântul lac (lactis, lacte), care înseamnă lapte și vine de la faptul că aceste ciuperci atunci când sunt tăiate sau rănite secretă o substanță (care nu este alb-lăptoasă). Epitetul deliciosus, vorbește de la sine, însemnând delicios ...
Descrierea ciupercii:
Descrierea ciupercii:
Regnul: Fungi
Diviziunea: Basidiomycota
Clasa: Agaricomycetes
Ordinul: Russulales
Familia: Russulaceae
Genul: Lactarius
Specia: deliciosus
Sinonime: Agaricus deliciosus, Galorrheus deliciosus, Lactifluus deliciosus, Lactarius laeticolor, Lactarius japonicus.
Specie protejată: comună
I | II | III | IV | V | VI | VII | VIII | IX | X | XI | XII |
Pălăria: 5-13 cm diametru, inițial convexă, treptat se aplatizează,
pnetru ca în final să capete o formă de pâlnie. În tinerețe prezintă marginile
răsfrânte. Cuticula pe vreme umedă este vâscoasă, lipicioasă; în diferite nuanțe de portocaliu – verzui; dispuse în zone concentrice, mai închise spre centru și deschise spre
exteriorul pălăriei. Dacă inițial predomină coloritul portocaliu; la maturitate culoarea gri-verzuie va
fi cea predominantă.
Lamele: sunt dese, subţiri şi
nu prea înalte, bifurcate şi puţin decurente în lungul piciorului; cu
același colorit ca și pălărie; colorându-se verzui după apăsare.
Culoarea sporilor: crem
deschis.
Sporii: 7.5-11 x 6-7.5 µm, larg elipsoidale și cu o rețea fină ornamentală.
Sporii: 7.5-11 x 6-7.5 µm, larg elipsoidale și cu o rețea fină ornamentală.
Piciorul: 3-6 cm lungime și 1.5-2.5 cm grosime, relativ scurt, cilindric
sau subțiat către bază, gol pe interior la maturitate. Are siuprafața piciorului
acoperită cu o brumă delicată și de mici
gropițe (scrobiculații). Nu poartă inel. Coloritul este de un portocaliu mai
deschis ca cel al pălăriei și prezintă decolorări verzui la tăiere, manipulare.
Carnea: gălbui-portocalie, se
înverzește după tăiere; este compactă,
fermă. Latexul emanat este de un roz-portocaliu, care se schimbă în verzui după
ceva timp.
Gustul și mirosul: prezintă un
miros oarecum dulceag, ca de fructe și are un gust ușor amărui din cauza
latexului.
Proprietăți medicinale: unele
polizaharide produse de ciupercă prezintă proprietăți imuno-stimulative.
Distribuția: este o specie
micorhiză, asociată coniferelor (Pinus nigra and Pinus brutia),
specie originară Europeană (Mediteraneană), dar cu soră geamănă Nord Americană,
care la nivel de ADN diferă de aceasta. Preferă solurile acide, unde o întâlnim
solitar, răzleț sau în grupuri din August până la finele lunii Octombrie.
Comestibilitatea: Comestibilă,
considerată delicatesă. Însă pentru eliminarea gustului amărui este nevoie de tratare
termică mai îndelungată.
Specii asemănătoare:
- Lactarius torminosus, are marginea pălăriei mai lânoasă și este mai rozalie, crește pe sub mesteceni.
- Lactarius deterrimus, prezintp piciorul neted, iar latexul este roz-portocaliu.
- Lactarius rubrilacteus, specie mai roșiatică ca și pălărie și latex; care de albăstrește in timp sau în urma manipulării. Este asociat bradului Douglas.
Trebuie să te opreşti din obiceiul ăsta. Iar mi-ai făcut poftă! :)
RăspundețiȘtergereMa bucur daca iti place.
Ștergerepe zona mea nu cresc astfel de ciuperci. am inteles ca prin partile Moldovei ar fi multi.
RăspundețiȘtergereNici in zona mea nu cresc fiindca nu avem paduri de conifere, dar deasemeni stiu ca peste tot prin carpati sunt des intilnite
ȘtergereAi specificat ca substanta care o secreta la taiere:( nu este intotdeauna alba laptoasa ). Ar trebui evitata cea care se aseamana foarte mult cu Râșcovul delicios dar secreta un lapte albicios la taiere sau rupere. Râșcovul delicios secreta un lapte portocaliu, ieri am cules Râșcovul delicios in germania printre alte ciuperci si am fost cu ele la un expert in ciuperci.
RăspundețiȘtergereAtentie, deoarece la descrierea ciupercii se specifica clar ca acest latex este rozaliu-portocaliu. Citatul mentionat de dvs este scos din contextul in care explicam ca desi denumirea sa ne indruma catre o cuoare alb-laptoasa, in realitate lucrurile nu stau asa.
ȘtergereNici odata nu am cules asa ceva, de si le stiu de multa vreme(nu ca si comestibile)...Astazi este prima data (23.09.'17)Am fost dupa "hribe de toamna" Boletus pinophilus, am gasit doar 6, insa rascovul delicios (Lactarius deliciosus,cu gramada...Asa ca, sa vedem ce iese...Numai bine...
RăspundețiȘtergeresi pana la urma cum a fost?
ȘtergereCare e diferenta dintre L.Volemus şi L.Delicious?
RăspundețiȘtergereincepeti comparatia cu culoarea decolorarii: maroniu versus verzui ... diferentele sunt destul de evidente
ȘtergereAș dori sa ma lămuriți in privința mirosului, prajite cu ceapa in ulei pot prezenta si miros neplacut?
RăspundețiȘtergereNu, mirosul e placut in totdeauna.
ȘtergereBună! Sunt super buni și marinati pt iarna în oțet.. Noi lasam alte murături în favoarea rascovilor. Sau trași într o baie de ulei fierbinte și puși la borcan pt iarna.Deliciosi
RăspundețiȘtergere