Băbița oilor (Albatrellus ovinus)

Albatrellus ovinus

Zilele trecute am fost câteva zile la munte (în zona TransAlpina) și am rămas mai mult decât dezamăgit. Dezamăgit, (dacă pot folosi acest termen) nu din cauza ploii care ne-a ținut mai mult în cabană; nu datorită perioadei reci pe care am prins-o și din care cauză nu prea am găsit nici ciuperci; ci dezamăgit din cauza "omului ignorant" care suntem noi, oamenii. Avem încă zone puțin afectate de lăcomia umană, dar pe care tindem să le distrugem cu bună știință ...

Exploatarea forestieră este pe val și în această zonă; nu iertăm nimic. Și cu toate că majoritatea fondului forestier este în mâna statului, controlul asupra lui este inexistent. Nu vreau să vă vorbesc de exploatările neautorizate; furturi, ci vreau să vă prezint ceva și mai crud: cele autorizate.

O pădure este ca și o livadă; ca să fie păstrată sănătoasă, trebuie întreținută. Întreținerea în cazul pădurii se poate face prin eliminarea copacilor bolnavi, respectiv prin rărirea, aerisirea copacilor existenți, acordând o șansă copacilor tineri să se dezvolte în paralel cu cei maturi, ca în câțiva ani să poata înlocui exemplarele bătrâne ... (nu sunt silvicultor, știți voi mai bine aceste detalii...). Iar din aceste motive exploatăm autorizat pădurea. DAR. Noi o exploatăm, sau mai bine zis NU o exploatăm coresunzător sub două forme.

1. sub forma firmelor private, care vin și rad muntele de copaci pur și simplu, lăsând în urma lor doar piatra seacă (n-am văzut nici măcar o singură parcelă care să fie plantație cu puiet în scop de reimpădurire, firma privată e interesată doar de profitul pe care îl realizeză, nu și de ceea ce lasă in urma sa).

2. sub forma "statului", al cărui muncitori; hai să zicem că își fac treaba, în sensul că selectează ce se taie și ce rămâne, dar în schimb tot ce se taie, rămâne locului, deoarece costul recuperării materialului lemnos nu este justificat din punctul de vedere al profitului firmei private care ar trebui să liciteze pentru astfel de lucrări. Astfel pretutindeni am văzut pădurea plină cu copaci tăiați, lăsați de izbeliște descompunerii ...

Evoluția fondului forestier

Mai este cazul, ca unei astfel de imagini de coșmar să adaug faptul că trecând pe lângă combinatul de la Sebeș, să-mi fie dat să văd munți de trunchiuri de copaci stivuiți care se descompun identic celor lăsați de izbeliște în pădure? Cu toate că există acea masă lemnoasă enormă în curtea acelui combinat, aceasta continuă să cumpere și să încurajeze exploatarea, nepăsundu-i de degradarea lemnului din propriai curte? Mai este cazul să amintesc și de exporturile de lemn către țării "dezvoltate" care nu își exploatează propriul fond forestier dar o încurajează pe cea a țărilor subdezvoltate sau în curs de dezvoltare? ...

Evolutia fondului forestier

Credeți că situația nu este alarmantă? Haideți să vedem care este situația existentă și nu doar dintr-o sursă, ci din mai multe. După cum putem vedea, atât în urma studiilor interne, cât și a celor efectuate de instituții străine, situația nu este roză. Fondul forestier exploatat scade pe zi ce trece, deoarece nu este urmat de reîmpăduriri. Credeți că mergem în direcția potrivită? Despăduririle afectează tot ciclul vieții, toate vietățile pământului sunt interdependente ... nici nu vreau să mă gândesc la viitor ... ce vom lăsa moștenire copiilor noștrii. (Mai țineți minte vorba celebră a lui Ștefan cel Mare? "...n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor...").

Albatrellus ovinus

Dar am făcut o paranteză mult mai mare decât intenționasem inițial, așa că încerc să revin la subiecte mai puțin controversate și să o scurtez puțin. Ciuperca la care m-am oprit azi, este legată de paranteza de mai sus în sensul că trăiește exact acolo unde distrugem noi cel mai mult pădurea; sus la munte, unde nu ne vede nimeni. Băbița oilor (Albatrellus ovinus) adoră înălțimile și "spiritul crăciunului" (asta la figurat, deoarece iubește mai mult brazii decât zăpada); și spre norocul meu, am avut ocazia de a o întâlni în weekendul trecut. Dar să vedem ce este cu ea mai în detaliu.

Descrierea ciupercii:

Regnul: Fungi

Diviziunea: Basidiomycota

Clasa: Basidiomycetes

Ordinul: Russulales

Familia: Albatrellaceae

Genul: Albatrellus

Specia: Albatrellus ovinus

Sinonime: Boletus ovinus, Boletus crispus, Boletus fragilis, Boletus albidus, Albatrellus albidus, Polyporus ovinus, Caloporus ovinus, Scutiger ovinus, Boletus carinthiacus, Polyporus subsquamosus var. luteolus, Polyporus limonius, Polyporus lutescens

Specie protejată: da

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

Pălăria: 4-20cm, de obicei rotundă, dar foarte neregulată, convexă, plată, adâncită sau uneori chiar contopită între exemplare.Cu suprafața uscată și netedă în tinerețe, se va crăpa rapid, odată cu vârsta. De culoare albicioasă sau gălbui-portocaliu-maronie (dar în totdeauna nuanțe palide, deschise). Cuticula, atunci când se usucă, are tendinţa de a se sparge în fragmente poliedrice de culoare ocru, cu marginea mai deschisă.

Suprafața inferioară: descendentă peste picior, de culoare albă sau gălbuie la maturitate, câteodată se colorează în verzui dacă este rănită. Porii sunt foarte mici, 2-5/mm, circulare și coboară până spre picior. La exemplarele mature porii pot deveni mai largi și rectangulare. Tuburile sunt de până la 4mm adâncime și decurente în lungul piciorului.

Culoarea sporilor:albă

Piciorul: de 3-10cm lungime și 1-4cm grosime, centrală, sau foarte ușor excentrică, albă sau palidă, netedă sau ușor catifelată. Este solid, bont, mai subțiat către bază.

Carnea: compactă, densă, la început albă pentru ca odată cu maturitatea să poată fi și gălbuie.

Gustul și mirosul: nu sunt caracteristice.

Reacții chimice: KOH - instantaneu se colorează în galben-auriu pe carnea ciupercii.

Distribuția: specie micorhiză cu mai multe specii de brad, unde va crește în grupuri (de cele mai multe ori în grupuri compacte, înghesuite) cu mai multe exemplare în sezon de vară-toamnă. Este o specie destul de rar întâlnită, datorită stilului său de viață, deoarece iubește înălțimile, altitudinile. Cu toate că este destul de rar întâlnită, la noi în țară este destul de comună și spre norocul speciei, destul de puțin cunoscută de culegători.

Comestibilitatea: comestibilă.

Specii asemănătoare:

•  Albatrellus subrubescens - e similar ca și aspect dar prezintă culori ușor diferite.