Mâzga amăgitoare (Trichia decipiens)

Trichia decipiens
Trichia decipiens
Myxomycotele sunt niște organisme ciudate, ce nu aparțin în întregime regnului fungi, dar care germinează spori și ca atare sunt catalogați împreună cu ciupercile; și bine-nțeles, de aici face parte și Mâzga amăgitoare (Trichia decipiens). Denumirea în sine de Myxomycotă este formată din două cuvinte: myxo = mâzgă și mycota = ciupercă și ne arată caracterul individual al acestor organisme, numite si mâzgă plasmodială ...

Ciclul de viață al unei myxomycote începe cu germinația sporei, când eliberează o celulă tip ameoba numită myxoamoeba, care se mișcă și ingerează hrana prin fagocitoză. Ea poate consuma atât microorganisme cât și materie organică moartă. Această celulă se va divide pe măsură ce se hrănește. Iar când două astfel de celule, dar din tlpini diferite se întâlnesc, ele se vor uni  și vor forma un zigot. Aceasta nu se mai divide dar va crește pe măsură ce nucleul său se divide, formând o masa multinucleată mai largă numită plasmodiu. Plasmodiul va continua să consume materia organică tot prin fagocitoză, iar după un timp plasmodiul se va deplasa într-un spațiu deschis unde se va deschide pentru a-și împrăștia sporii pentru un nou ciclu de viață.

Trichia decipiens
Trichia decipiens
Myxomycotele în sine sunt haploide și pot alterna fazele de amoeib cu faza flagelată. Dar cred că ajunge cu "ora de biologie" și mai bine revenim la "oile noastre". Ca și "ciupercă" este una foarte răspândită pe întreg globul pământesc, nu prezintă nici un interes culinar și datorită dimesniunii sale foarte mici de multe ori rămâne neobservată, cu toate că o putem regăsi aproape tot timpul anului.


Trichia decipiens
Trichia decipiens
În imaginile de mai sus putem vedea "ciuperca" în starea de plasmodiu, la început de stadiu (prima poză) și în forma de împrăștiere a sporilor (a doua imagine). Iar pentru a vă putea da seama de mărimea acestor plasmodii, am atașat și a treia imagine, în care se vede foarte bine mărimea unei plasmodii comparativ cu degetul uman. Chiar dacă nu avem un folos direct de pe urma ei, ea își are rolul bine stabilit în natură fiind și ea printre cei ce ne reciclează deșeurile.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII













Caracterizarea ciupercii Trichia decipiens:
Aparatul fructifer, Plasmodiul 1,5-3mm înălțime, 0,6-0,8mm diametru, de culoare albă la început, roșiatec-portocalie spre maturitate și măslinie, gălbui-maronie la finele ciclului de viață. Cu suprafață netedă, uscată și formă oarecum conic-rasturnată,
Peridiumul: cu un perete membranos de culoare galbenă, cu partea superioară mai subțire ce se sparge odată cu începerea producerii sporilor. Spori de culoare gălbui-maronie.
Piciorul: 0.1-1mm înălțime, cilindric,  măsliniu sau maroniu, plin până la bază cu celule ca sporii.
Distribuția: specie saprofită pe lemnul de conifere și foioase pe tot parcursul anului. O întâlnim de la deal la munte.
Comestibilitatea: necomestibilă.

3 comentarii:

  1. daca o consumi ce se intampla ?

    RăspundețiȘtergere
  2. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ciuperca nu este toxică, dacă o consumi nu pățești nimic, dar personal ma indoiesc ca ai vrea sa o consumi.

      in ceea ce priveste al doilea mesaj, imi pare rau dar a trebuit sa il sterg, deoarece iti poti pune un nume (pseudonim) aici si in spate o adresa de email atunci cand ne transmiti orice mesaj;

      nu trebuie sa ramai anonim si sa ne rogi sa iti trimitem mesaje particulare, aici nu procedam asa si in plus demonstreaza si respectul tau fata de noi.

      multumesc pentru intelegere

      Ștergere