Gustul ciupercii

Gusturile pe care le sesizam

Gustul si mirosul unei ciuperci sunt factori importanti ce ajuta la identificarea ciupercii si din acest motiv azi ma voi  opri la ceea ce priveste gustul si cum ne ajuta aceasta. 

Daca va uitati la descrierea ciupercilor, fiecare ciuperca are descrisa pe linga caracteristicile fizice, observabile, palpabile si gustul acesteia. Probabil ca si mine si voi v-ati pus intrebarea cum este acest lucru posibil mai ales cand vine vorba despre o ciuperca otravitoare cum este buretele viperei. Caci doar nu sta omul de stiinta la capataiul
muribundului chestionand-ul ce gust si alte efecte a simtit cand a consumat ciuperca, respectiv nici nu obliga acelasi om de stiinta un subiect oarecare sa consume aceasta ciuperca doar de dragul stiintei. Si aveti dreptate, nu sta nimeni langa omul in chinuri intreband-ul de gustul ciupercii deoarece nu este nevoie de asa ceva.

 

In ghidul ciupercarului exista un capitol daca il putem numi asa despre cum ne pregatim pentru a merge la cules ciuperci. Acest capitol enumera multe obiecte care de multe ori nu ne sunt necesare sau raman uitate acasa, dar in acelasi timp enumera si obiecte care ar trebui sa fie indispensabile ciupercarului amator su profesionist. Printre acestea as incepe cu cele mai putin necesare cum sunt: 

• incaltarile potrivite (si intentionat nu vreau sa spun cizme), haina de ploaie, palarie de soare, cos de nuiele sau sacosa de hartie. Pe acestea le-as grupa sub acelasi capitol, deoarece conteaza prea putin si de multe ori ne ajutam de ceea ce avem la dispozitie. Cosul de nuiele este recomandat pentru pastrarea ciupercilor in conditii cat mai bune pana se ajunge ca cineva sa mai poata verifica ciupercile culese. In paranteza as aminti cat este omul de inventiv, in muntii apuseni am vazut "profesionistii" in actiune; si anume, in loc de cosul mai sus mentionat foloseaua cos de rufe de plastic legat in stilul rucsacului pe spatele ciupercarului, cos de rufe care de fapt imita cosul natural de nuiele, intrucat este rigid si aerisit in acelasi timp.
• iar dintre cele cu importanta mare as enumera: un cutit (briceag), o lupa de mana, si o sticla (0.5l ajunge) de apa. Nu o sa insist asupra fiecaruia decat asupra apei si dupa cum veti vedea mai incolo, nu este pentru a ne stinge setea, nici pentru a ne spala pe maini, ea are o importanta  mult mai mare.

Deci cum stabilim ce gust are o ciuperca doar in scopul identificarii acesteia? (Sursa care o citez acum, imi scapa, deoarece a trecut ceva vreme de cand am citit despre ea, dar daca imi voi aduce aminte, o sa ii pun link de redirectionare si pentru voi) Si zicea asa: cu ajutorul unui cutitas taiem (rupem daca nu avem cutit) o bucatica mica din ciuperca si o introducem in gura fara sa o mestecam. O invartim de 2-3 ori prin gura pentru ca papilele gustative sa intre in contact cu ea dupa care o scuipam afara. Dupa acest procedeu clatim gura bine de cateva ori cu apa si scuipam si continutul acesteia.

Acest procedeul practic ne permite sa descoperim gustul ciupercii fara a ne pune viata in pericol. Bine-nteles nu trebuie dus la extrem, in sensul sa degustam orice ciuperca ne iese in cale, chiar si cele rau mirositoare pe care oricum nu le vom culege. Dar ne poate fi in ajutor atunci cand doar gustul diferentiaza ciupercile asemanatoare.

Mai multe despre gust si cum o receptam pe aceasta puteti citi pe: Strong Coffee