Vineţica pestriţă (Russula virescens)

Russula virescens

Vineţica pestriţă (Russula virescens)cunoscută și sub numele de Hulubița în conceptul tradițional ar trebui să fie o ciupercă frumoasă, de culoare verde, întâlnită în speță pe sub castani în Europa și America, dar viziunea modernă asupra lumii ciupercilor adâncește mult mai mult categorisirea între specii și așa s-a arătat că specia europeană și cea americană sunt specii diferite. Și așa am rămas cu încă o specie specific Europeană de care ne putem bucura și te teritoriul țării noastre ...

Vineţica pestriţă v-am mai prezentat-o sumar și în prealabil, deoarece prezintă un potențial pericol începătorilor, la nivelul că cei neatenți o pot confunda cu buretele viperei. Diferențele nu sunt greu de observat, dar trebuie să atragem atenția asupra acestui potențial pericol. Epitetul virescens înseamnă cum că "va deveni verde", și odată cu vârsta această ciupercă într-adevăr se face tot mai verde. Ciuperca a fost descrisă pentru prima dată de către Jacob Christian Schäffer, cercetător și inventator german, dar ca mai toate ciupercile a suferit de-a lungul timpului mutări dintr-o specie in alta, ajungând ca în zilele noastre să fie recunoscută ca fiind Russula virescens.

Printre caracteristicile sale amintim pălăria plină de crăpături poligonale și negi ce variază în colorit în funcție de vârsta ciupercii, precum că este specia de Russula cu sprorii de culoare cea mai închisă, cu toate astea sporii sunt de culoare crem. Este comestibilă ca aproape toate speciile de Russula, fiind considerată specia cu aroma cea mai plăcută din aceasta familie mare și multicoloră. Poate fi consumată crudă sau gătită, iar popularitatea cea mai mare o cunoaște in Spania respectiv China. În China ajunge de obicei în forma sărată și deshidratată.

Salată de ciuperci cu roșii

Datorită gustului său delicat chiar și în stare crudă, azi vă voi arăta o rețetă care îi scoate în evidență această calitate, și anume: Salata de ciuperci cu roșii. Ingrediente: 2-3 roșii tăiate felii sau roșii cherry tăiate în jumătăți, 4-5 ciuperci mai mari tăiate frumos felii, brânză feta, frunze de salată proaspătă, frunze de busuioc proaspăt, 1 lingură de ulei de măsline, 1 linguriță de oțet balsamic, 1 linguriță de zeamă de lămâie, jumătate de linguriță de usturoi presat, sare și piper.
Preparare: se amestecă roșiile cu ciupercile, salata, busuiocul și brânza într-un bol incăpător, se condimentează după gust cu uleiul de măsline, oțet, zeama de lămâie, usturoi, sare și piper. Se lasă 20 de minute la temperatura camerei să se cunoască bine, după care o amestecăm din nou și servim. Poftă bună.

I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX	X	XI	XII

Caracterizarea ciupercii Russula virescens:

Pălăria de 5-15 cm, groasă, compactă şi cărnoasă, la început, globuloasă, apoi convexă, plată şi la sfârşitul perioadei de maturizare uşor adâncită, cu suprafaţa uneori relativ ondulată. Marginea netedă sau puţin striată, are uneori crestături adânci, radiale. Cuticula, cu aspect uscat, este albicioasă şi acoperită de o mulţime de negi proeminenţi, verzui, deseori cu formă poligonală. Negii de pe pălărie au o culoare care variază de la verde-deschis, la verde-măsliniu. Câteodată pălăria este complet albă sau de culoarea cojii de alună, dar întotdeauna sunt prezente crăpăturile poligonale.

Lamele sunt foarte dese, înalte şi cărnoase, puţin aderente, sunt de un alb-crem, deseori pătate cu brun-roşcat. Spori de culoare crem.

Piciorul de 3-9 cm înălțime 2-4 cm grosime, cilindric, robust şi compact, cu suprafaţa brumată în partea superioară.

Carnea este albă, consistentă şi compactă, cu gust dulce, delicat. Carnea piciorului este albă și ea, dar poate căpăta nuanţe roşietice odată cu vârsta.

Distribuția: Specie micorhiză în special cu castanii, creşte în grupuri cu exemplare uneori numeroase, prin iarbă, în pădurile de foioase și mai ales sub castani, la deal şi la munte. O vom întâlni din iunie și până în octombrie. 

Comestibilitatea: comestibilă și de calitate bună.