Zbârciogul galben (Morchella esculenta)

Zbarciogul galben, Ciuciuleti
Morchella esculenta
Zbârciogul galben sau Ciuciuleții (Morchella esculenta) sunt printre primele ciuperci ce ne arată sosirea primăverii și deschiderea "oficială" a sezonului ciupercăresc pentru anul în curs. Și deși suntem încă în ianuarie, nu pot ignora vremea caldă de afară, iar cum în unele zone deja înfloresc copacii (ceea ce nu este bine pentru recolta de anul acesta), nu mă pot gândi că eventual vor apărea și ciupercile de primăvară...

Tocmai din acest motiv, v-aș atrage atenția la aspectul următor; sub numele de zbârciog noi tratăm patru familii de ciuperci: Giromitra, Helvella, Morchella si Verpa (adevărul este că tratăm mai multe, dar asta acum nu are importanță). Primele două familii sunt otrăvitoare pe când cele două din urmă sunt comestibile. Morchella este de calitate gastronomică foarte bună pe când Verpa de calitate bună spre medie. 

Și acum întrebarea cea grea: Cum deosebim între ele aceste familii? Nimic mai simplu. Toate cele patru familii sunt goale pe interior atât în pălărie cât și în picior; dar familiile Morchella și Verpa (comestibile) sunt unicamerale (se poate observa foarte bine în imaginea de mai sus) pe când Giromitra și Helvella (otrăvitoare) sunt multicamerale (prezintă o încrengătură de goluri în interiorul lor). În trecut s-au considerat a fi comestibile și unele specii de Giromitra respectiv Helvella, dar ele conțin giromitrină, care este un compus dăunător și studiile recente au arătat că și aceste specii considerate a fi comestibile, până la urmă sunt tot otrăvitoare. Sunt persoane care consumă aceste ciuperci și în zilele noastre fără nici un efect negativ, însă eu nu vă recomand această experimentare.

Un alt aspect al Zbârciogului galben este fragilitatea sa ridicată precum și perisabilitatea ei. Trebuie să avem în vedere aceste două aspecte atunci când ne pregătim la cules de ciuciuleți pentru a ne pregăti în consecință: să dispunem de un coș sau alt recipient rigid precum ca ciupercile proaspăt culese să nu le păstrăm vreme îndelungată netratate (să le gătim, conservăm ... cât mai repede posibil). În stare crudă poate crea reacții neplăcute la persoanele sensibile, deoarece conține hidrazină; iar din acest motiv se recomandă tratarea termică inainte de preparare și servire.

Morchella esculenta poate fi confundată ușor cu alte specii de Morchella, dar  acest aspect nu prezintă nici un pericol, toate fiind comestibile. Asemănarea cea mai mare o prezintă față de Morchella rotunda, pe care unii micologi o consideră o varietate al acesteia și nu o specie de sine stătătoare.

Fiind o ciupercă apreciată gastronomic, nu puține au fost încercările de a o cultiva; astfel primele încercări reușite datează din 1901 cănd ea a fost obținută de pe niște culturi "plantate" cu 9 ani în urmă (1892) în ghivece de flori.

Aș mai sublinia faptul că și această ciupercă este o ciupercă cu efecte benefice medicinal; polizaharidele pe care le produce au efecte antitumorale, imunoreglatoare, antivirale, antioxidante, precum diminuează starea de oboseală. La scară industrială ea este folosită la fermetația în stare solidă (SSF) care pe scurt înseamnă îmbunătățirea calității produselor alimentare în speță cele orientale (asiatice). Mai apoi, miceliul său este capabil de a lega și inhiba furanocoumarinul, un compus chimic întâlnit în grapefruit și responsabil de inhibarea enzimei umane citocrom P450. (Dar deja mă lungesc prea mult și încep să vă plictisesc)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII













Caracterizarea ciupercii Morchella esculenta:
Aparatul fructifer (pălăria): Partea fertilă (pălăria) este de aproximativ 4-12 cm, este de formă ovoidală, globuloasă sau conică, cu suprafaţa zbârcită şi perforată, asemănătore unui fagure cu alveole neregulate şi unghiulare. Coloritul pălăriei variază între galben-gri-murdar şi brun-deschis.
Piciorul: de 4-18 cm este  bont şi solid, brăzdat în diferite feluri şi uneori cu negi, complet gol pe dinăuntru. La început de culoare albă ca apoi să treacă înspre ocru.
Carnea este subţire și foarte fragilă, fără miros sau gust specific, dar cu gust slab și plăcut. 
Distribuția: poate fi găsită în pădurile rare de foioase, prin tufişuri sau prin luncile ierboase, de la şes la dealurile de altitudine medie în emisfera nordică (Europa, Asia, America de Nord respectiv Canada). Specie micorhiză, crează parteneriate cu speciile arboricole cum sunt: ulmii, frasinii, plopii şi salcâmii; și totodată este o specie precoce care apare primăvara din martie până la inceputul lui iunie.
Comestibilitatea: comestibilă, de calitate foarte bună.

33 de comentarii :

  1. Foarte intersant! De ştiut, că de cules nu mai culeg demult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am început mai lent această lună, dar sper să recuperez curând

      Ștergere
  2. Observ că nu ţi-ai mai urmărit de mult postarea de la mine. Ai fi observat că a ajuns pe locul cinci chiar şi fără poză! :(

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. de la craciun incoace abia am mai trecut si pe aici, sper sa recuperez in curand

      Ștergere
  3. valea bistritei zona de molid , pajisti pe care se duc vitele la pascut, cresc multi zbarciogi, noi le zicem pupi (pupci)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu mi-ar displace un link de google maps cu punctarea locatiei ... :)

      Ștergere
    2. O astfel de initiativa , a repartitiei geografice ar reprezenta un mare salt inainte nu numai pentru blog dar si pentru cunoastere in general.Trebuie insa eforturi comune ale cititorilor

      Ștergere
    3. deoarece tocmai mi-am luat o tableta, am descoperit ca incercari timide deja exista in acest sens pe platformele mobile... speram ca viitorul sa imbunatateasca ...

      Ștergere
    4. buna caut informati unde mai exact pe vaile din bistrita se pot gasi zbarciogi

      Ștergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  5. tot din amabilitatea domnului Dragos Iordanescu
    care a cules saptamana trecuta cativa zbarciogi, insa nu i-a identificat inca pe site. I se par oarecum diferiti, cu piciorul mult mai inalt si palaria mai retrasa. Ataseaza o imagine.
    [img]https://farm8.staticflickr.com/7407/14125755161_b698b977b1_n.jpg[/img]

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Va dau de munca cu postarile mele. Imi cer scuze si va multumesc inca o data pentru prelucrare :)

      Ștergere
    2. nu face nimic, data viitoare stiti cum sa procedati, reduceti dimensiunea imaginii :)

      Ștergere
  6. Am cules o sacosa plina. Nu stiu cum sa-i conserv. Or merge congelati ?
    Deocamdata hai ca facem o tocanita.

    RăspundețiȘtergere
  7. Chiar e buna tocanita. Am pus la uscator(l-am imprumutat de la cumnatul meu)... sa vedem ce iese. Este prima data cand usuc ciuperci.
    Probabil ca peste vreo 2 luni trec prin Cluj. Iti opresc de o tocanita ?

    RăspundețiȘtergere
  8. au trecut cele doua luni? deoarece sunt interesat si eu de o gustare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. peste cele 2 luni avem din nou posibilitatea sa le culegem, poate atunci voi fi mai norocos

      Ștergere
  9. Răspunsuri
    1. In general, cei ce cunosc zone de dezvoltare a zbarciogilor nu le dezvaluie si altora ... caut si eu de multisor prin zona clujului siinca tot nu am gasit zbarciogi.

      Ștergere
    2. In zona clujului se găsesc in pădurea mănăștur.

      Ștergere
    3. Multumim pentru aceasta informatie; cu toate astea eu inca nu i-am gasit

      Ștergere
  10. Buna.Gasiti zbarciogi in Cluj la supermarket Cora langa patinuar este un magazine dragut cu fructe de padure, ciuperci(galbiori uscati si congelati,hribi uscati si congelati,ZBARCIOGI congelati

    RăspundețiȘtergere
  11. Buna ziua, se gasesc un zona Sucevei ? Multumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-as putea sa bva raspund la aceasta intrebare deoarece nu am fost prin zona Sucevei, insa poate vreun alt cititor ne poate ajuta cu aceasta informatie.

      Ștergere
  12. Am gasit in Radlah Austria .o delecatesa

    RăspundețiȘtergere
  13. Mare și plăcută surpriză:vreo 20 de zbârciogi galbeni...în parc sub niște cireși sălbatici.Nu mai culesesem din copilărie (creșteau sub un păr al bunicilor)...deci cresc și sub pomi fructiferi.

    RăspundețiȘtergere